Candidata Partidului Popular European (PPE) pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a propus socialiştilor şi liberalilor să reediteze în noul Parlament European (PE) majoritatea celor trei mari grupuri politice pro-europene, a declarat luni că menţine "uşa deschisă" şi altor înţelegeri pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, demers pentru care o aşteaptă negocieri intense în zilele următoare, relatează agenţiile DPA şi EFE.

"Discut cu cei cu care mă înţeleg bine şi cu care am lucrat mult timp", a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă la Berlin, referindu-se la social-democraţii din grupul S&D şi la liberalii din grupul Renew.

Totuşi, acest dialog, a adăugat ea, lasă "uşile deschise". Şefa Comisiei a răspuns astfel unei întrebări despre o declaraţie dată de ea înaintea alegerilor europarlamentare, când a dat de înţeles că, dacă voturile popularilor, ale socialiştilor şi liberalilor în noul Parlament European nu ar fi suficiente pentru a-i asigura un nou mandat la conducerea executivului comunitar, atunci ea ar fi deschisă unei înţelegeri şi cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid "Fratelli d'Italia" (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).

Totuşi, în declaraţia dată acum, după alegerile ale căror rezultate preliminare arată că respectivele trei grupuri îşi vor păstra în Parlamentul European majoritatea, deşi diminuată în urma pierderilor suferite de liberalii grupului Renew, Von der Leyen a precizat că în negocierile pentru desemnarea celor care conduc instituţiile europene "discuţiile nu se poartă cu partide naţionale, ci cu grupuri din Parlamentul European".

"Pentru mine, este clar că încep cu social-democraţii şi socialiştii şi cu liberalii, sau Renew, întrucât în ultimii cinci ani am lucrat împreună, avem experienţă şi ştim pe ce putem conta. Acesta este primul pas", a indicat Von der Leyen.

"După acest prim pas, ar putea urma altele, dar acum totul se află în mâna grupurilor de lucru, cu şefii de stat şi de guvern şi cu grupul parlamentar al Partidului Popular" European, a adăugat ea.

Sub aspect procedural, pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea executivului comunitar, Von der Leyen are nevoie mai întâi să obţină o susţinere majoritară în rândul celor 27 de lideri ai statelor UE în Consiliul European. Deşi Tratatul UE le cere acestora să ţină cont de rezultatul scrutinului europarlamentar, ei pot propune un candidat diferit de cel care este "capul de listă" al grupului politic care a obţinut cele mai multe voturi. Aşa s-a întâmplat în 2019, când un alt politician german din PPE, Manfred Weber, nu a reuşit să obţină sprijinul unei majorităţi calificate în Consiliu, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a propus-o atunci pe Von der Leyen.

Dar în prezent 13 din cei 27 de lideri ai statelor UE fac parte din PPE, aşadar repetarea blocajului din 2019 este improbabilă. Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliu, Von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sánchez şi preşedintelui francez Macron.

Un mare avantaj pentru Von der Leyen este că niciunul dintre ceilalţi capi de listă nu este cotat cu şanse serioase de a obţine postul de preşedinte al Comisiei, printre aceştia numărându-se social-democratul luxemburghez Nicholas Schmit şi ecologistul german Terry Reintke. Totuşi, au existat unele speculaţii conform cărora Macron l-ar putea propune pe fostul premier italian Mario Draghi ca alternativă pentru Von der Leyen.

Odată ce liderii europeni vor fi votat în Consiliu asupra desemnării preşedintelui Comisiei, pasul următor va fi confirmarea acestei numiri prin majoritate simplă în Parlamentul European, unde Von der Leyen pare că se poate deja baza pe voturile popularilor (PPE), social-democraţilor (S&D) şi liberalilor (Renew).

Aceste trei marile grupuri progresiste pro-europene au obţinut la alegerile europarlamentare o majoritate de 400 din cele 720 de mandate în Parlamentul European, conform ultimei actualizări a rezultatelor încă provizorii, care confirmă de asemenea creşterea extremei-drepte eurosceptice. Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.

Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 18 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.

Liderul Verzilor europeni, Terry Reintke, s-a declarat deschis unor negocieri cu Von der Leyen, adăugând însă că pentru susţinerea acesteia este nevoie de angajamente că "Pactul Verde va continua " şi că "statul de drept şi democraţia în UE vor fi apărate".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

Europarlamentare2024/S&D şi PPE obţin câte 11 mandate în România, Renew - 2 şi Verzii unul (proiecţie PE)

Europarlamentare2024/Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că amestecul străin în alegeri continuă

Europarlamentare2024/ Socialiştii europeni se arată interesaţi de postul de preşedinte al Consiliului European

Europarlamentare2024/ Cancelarul german Scholz exclude alegerile anticipate, în pofida înfrângerii la scrutinul european

Europarlamentare2024 Regele Belgiei acceptă demisia premierului Alexander De Croo

Europarlamentare2024/PPE va obţine 185 de locuri conform ultimei proiecţii a PE din 26 de ţări

Europarlamentare2024/Diferenţa între prezenţa la vot în vechile state membre şi în cele intrate în UE în 2004 s-a redus

Europarlamentare2024/Meloni despre un nou mandat pentru şefa CE: Se impune ca Europa să privească mai spre dreapta

Europarlamentare2024/Luxemburg: Formaţiunea ADR de extremă dreapta a intrat pentru prima dată în Parlamentul European

Europarlamentare2024/Sediul din Bruxelles al PE a fost complet transformat pentru a găzdui marea noapte a alegerilor europene

Europarlamentare2024: Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%

Europarlamentare2024/ Parlamentul European creditează PPE cu 186 de locuri după o proiecţie în baza estimărilor din 15 ţări

Europarlamentare2024/ Ursula von der Leyen: Am câştigat alegerile europene, suntem cel mai puternic partid

UPDATE: Europarlamentare2024/ Parlamentul European creditează PPE cu 191 de locuri după o proiecţie în baza estimărilor din 23 de ţări

Europarlamentare2024/ Metsola: Proiecţia privind structura viitorului PE indică un semn de încredere pentru acesta

Europarlamentare2024/Germania/ CDU/CSU, în frunte, SPD recunoaşte o ''înfrângere dură'', iar AfD vorbeşte despre un ''rezultat istoric''

Europarlamentare2024/În pofida declaraţiilor premierului maltez, Partidul Laburist a înregistrat pierderi semnificative

Europarlamentare2024/Social-democraţii cancelarului german Olaf Scholz, abia pe locul 3, după conservatori şi extrema dreaptă (exit poll)

Europarlamentare2024/ În Austria, partidul de extremă dreaptă FPO se află în frunte (sondaj)

Europarlamentare2024/ În Germania, rata de participare la alegerile europene este în creştere faţă de 2019

Europarlamentare2024/Marine Le Pen, primul lider care a votat în Franţa

Europarlamentare2024/ Un sfert din electorat a votat în Italia începând de sâmbătă şi până duminică la prânz

Europarlamentare2024/În Irlanda, Sinn Fein pierde teren, dar cele două partide naţionale importante rezistă 

Europarlamentare2024/În Polonia, scrutinul european se desfăşoară fără incidente, dar cu o participare foarte scăzută

Europarlamentare2024/Partidul Laburist, de guvernământ, câştigă alegerile europene din Malta, anunţă premierul

Europarlamentare2024/În Ungaria, scrutinul european se desfăşoară fără incidente şi cu o participare ridicată

Europarlamentare2024/ În Bulgaria, alegerile europene şi legislative anticipate se desfăşoară fără incidente

Europarlamentare2024/ Opoziţia progresistă ar fi câştigat alegerile europene din Slovacia (presă) 

Europarlamentare2024/ Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte (exit-polluri)

Europarlamentare2024/Ursula von der Leyen a votat la secţia din apropierea locuinţei sale din regiunea Hanovra

Europarlamentare 2024 Milioane de europeni, chemaţi la urne pentru a stabili direcţia pe următorii cinci ani

Europarlamentare 2024 Viktor Orban: Miza alegerilor, război sau pace, o "chestiune paneuropeană"

Europarlamentare2024 Alegătorii europeni încheie duminică maratonul electoral început joi pentru alegerea reprezentanţilor în PE

Europarlamentare2024 Germania: Noi atacuri asupra politicienilor, în ajunul alegerilor europene

Europarlamentare2024/ Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte (exit-polluri)

Europarlamentare2024/Germania/ CDU/CSU, în frunte, SPD recunoaşte o ''înfrângere dură'', iar AfD vorbeşte despre un ''rezultat istoric''

Europarlamentare2024/PPE a obţinut cele mai multe locuri în primele cinci ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European

Europarlamentare2024/Conservatorii din GERB câştigă alegerile europene şi legislative din Bulgaria (exit-polluri)

Alegeri legislative în Belgia: Partidul naţionalist flamand N-VA, în frunte, potrivit rezultatelor parţiale

Europarlamentare2024/Extrema dreaptă a Marinei Le Pen obţine mai mult decât dublu faţă de partidul lui Macron

Europarlamentare2024 Votul la alegerile europene s-a încheiat odată cu închiderea urnelor în Italia