Secretarul general al Partidului Socialiştilor Europeni, Giacomo Filibeck, a declarat luni că speră ca viitorul preşedinte al Consiliului European să fie membru al formaţiunii social-democrate, apreciind că fostul prim-ministru portughez Antonio Costa ar fi potrivit pentru acest post, relatează agenţia EFE.

"Este evident pentru noi că, fiind a doua forţă şi sprijinind principiul candidatului principal ('spitzenkandidat'), sperăm că postul de preşedinte al Consiliului European va putea fi în cele din urmă ocupat de unul dintre ai noştri", a spus reprezentantul socialiştilor europeni, sugerând astfel că, în discuţiile pentru împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene, cel de preşedinte al Comisiei Europene le-ar rămâne popularilor şi cel de preşedinte al Consiliului European le-ar reveni socialiştilor.

Socialiştii europeni au "numeroşi lideri politici extrem de calificaţi şi cu experienţă care pot ocupa acest post în folosul instituţiei", iar fostul premier portughez "António Costa se numără categoric printre ei", a indicat Giacomo Filibeck, în cadrul unei dezbateri organizate de publicaţia Politico pentru analizarea rezultatelor alegerilor europarlamentare.

Fostul premier socialist portughez a demisionat pe 7 noiembrie după ce justiţia a deschis împotriva sa o anchetă pentru presupuse neregularităţi în afaceri cu litiu, hidrogen verde şi cu un centru de date, dar până în prezent nu a fost inculpat în acest dosar.

În timp ce socialiştii europeni vorbesc despre ocuparea postului de preşedinte al Consiliului European, liberalii din grupul Renew, care au pierdut 23 de mandate de eurodeputat, conform proiecţiilor rezultatelor alegerilor europarlamentare, par să-l dorească pe cel al şefului diplomaţiei europene, în cadrul unei înţelegeri cu popularii şi cu socialiştii pentru formarea unei majorităţi în Parlamentul European şi împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene.

Astfel, întrebat la aceeaşi dezbatere dacă un liberal ar putea fi viitorul şef al diplomaţiei europene, secretarul general al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Didrik de Schaetzen, a răspuns că grupul liberalilor din Parlamentul European are "mai multe personalităţi care-şi pot asuma mari responsabilităţi, înaltul reprezentant (al UE pentru afaceri externe) fiind una dintre ele".

Marile grupuri progresiste pro-europene din Parlamentul European, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), au obţinut la alegerile europarlamentare 402 din cele 720 de mandate în Parlamentul European, conform rezultatelor încă provizorii, care confirmă de asemenea creşterea extremei-drepte eurosceptice.

Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă nouă mandate, social-democraţii pierd două, iar liberalii pierd 22 de mandate.

Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, membră a PPE şi care doreşte un nou mandat în acest post, le-a cerut socialiştilor şi democraţilor să formeze împreună cu PPE o majoritate în viitorul Parlament European, solicitare la care secretarii generali ai celor trei grupuri politice deja au răspuns pozitiv.

Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 19 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.

În dezbaterea organizată de Politico, secretarul general al socialiştilor europeni, Giacomo Filibeck, a insistat asupra includerii Verzilor în această majoritate reconfirmată. "Extinderea acestei platforme (a popularilor, social-democraţilor şi liberalilor), dacă nu este cu Verzii, atunci este fără noi. Dacă este cu Conservatorii şi Reformiştii Europeni, atunci este fără noi", a indicat el, făcând referire la unul din cele două grupuri eurosceptice din Parlamentul European.

Înaintea alegerilor, Ursula von der Leyen sugerase că, dacă nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European, ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid "Fratelli d'Italia" (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Citiţi şi:

Europarlamentare2024/ Cancelarul german Scholz exclude alegerile anticipate, în pofida înfrângerii la scrutinul european

Europarlamentare2024 Regele Belgiei acceptă demisia premierului Alexander De Croo

Europarlamentare2024/PPE va obţine 185 de locuri conform ultimei proiecţii a PE din 26 de ţări

Europarlamentare2024/Diferenţa între prezenţa la vot în vechile state membre şi în cele intrate în UE în 2004 s-a redus

Europarlamentare2024/Meloni despre un nou mandat pentru şefa CE: Se impune ca Europa să privească mai spre dreapta

Europarlamentare2024/Luxemburg: Formaţiunea ADR de extremă dreapta a intrat pentru prima dată în Parlamentul European

Europarlamentare2024/Sediul din Bruxelles al PE a fost complet transformat pentru a găzdui marea noapte a alegerilor europene

Europarlamentare2024: Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%

Europarlamentare2024/ Parlamentul European creditează PPE cu 186 de locuri după o proiecţie în baza estimărilor din 15 ţări

Europarlamentare2024/ Ursula von der Leyen: Am câştigat alegerile europene, suntem cel mai puternic partid

UPDATE: Europarlamentare2024/ Parlamentul European creditează PPE cu 191 de locuri după o proiecţie în baza estimărilor din 23 de ţări

Europarlamentare2024/ Metsola: Proiecţia privind structura viitorului PE indică un semn de încredere pentru acesta

Europarlamentare2024/Germania/ CDU/CSU, în frunte, SPD recunoaşte o ''înfrângere dură'', iar AfD vorbeşte despre un ''rezultat istoric''

Europarlamentare2024/În pofida declaraţiilor premierului maltez, Partidul Laburist a înregistrat pierderi semnificative

Europarlamentare2024/Social-democraţii cancelarului german Olaf Scholz, abia pe locul 3, după conservatori şi extrema dreaptă (exit poll)

Europarlamentare2024/ În Austria, partidul de extremă dreaptă FPO se află în frunte (sondaj)

Europarlamentare2024/ În Germania, rata de participare la alegerile europene este în creştere faţă de 2019

Europarlamentare2024/Marine Le Pen, primul lider care a votat în Franţa

Europarlamentare2024/ Un sfert din electorat a votat în Italia începând de sâmbătă şi până duminică la prânz

Europarlamentare2024/În Irlanda, Sinn Fein pierde teren, dar cele două partide naţionale importante rezistă 

Europarlamentare2024/În Polonia, scrutinul european se desfăşoară fără incidente, dar cu o participare foarte scăzută

Europarlamentare2024/Partidul Laburist, de guvernământ, câştigă alegerile europene din Malta, anunţă premierul

Europarlamentare2024/În Ungaria, scrutinul european se desfăşoară fără incidente şi cu o participare ridicată

Europarlamentare2024/ În Bulgaria, alegerile europene şi legislative anticipate se desfăşoară fără incidente

Europarlamentare2024/ Opoziţia progresistă ar fi câştigat alegerile europene din Slovacia (presă) 

Europarlamentare2024/ Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte (exit-polluri)

Europarlamentare2024/Ursula von der Leyen a votat la secţia din apropierea locuinţei sale din regiunea Hanovra

Europarlamentare 2024 Milioane de europeni, chemaţi la urne pentru a stabili direcţia pe următorii cinci ani

Europarlamentare 2024 Viktor Orban: Miza alegerilor, război sau pace, o "chestiune paneuropeană"

Europarlamentare2024 Alegătorii europeni încheie duminică maratonul electoral început joi pentru alegerea reprezentanţilor în PE

Europarlamentare2024 Germania: Noi atacuri asupra politicienilor, în ajunul alegerilor europene

Europarlamentare2024/ Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte (exit-polluri)

Europarlamentare2024/Germania/ CDU/CSU, în frunte, SPD recunoaşte o ''înfrângere dură'', iar AfD vorbeşte despre un ''rezultat istoric''

Europarlamentare2024/PPE a obţinut cele mai multe locuri în primele cinci ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European

Europarlamentare2024/Conservatorii din GERB câştigă alegerile europene şi legislative din Bulgaria (exit-polluri)

Alegeri legislative în Belgia: Partidul naţionalist flamand N-VA, în frunte, potrivit rezultatelor parţiale

Europarlamentare2024/Extrema dreaptă a Marinei Le Pen obţine mai mult decât dublu faţă de partidul lui Macron

Europarlamentare2024 Votul la alegerile europene s-a încheiat odată cu închiderea urnelor în Italia