#Ucraina/Putin consideră că Rusia nu are nevoie să recurgă la arme nucleare, dar nu exclude schimbarea doctrinei militare

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia nu are nevoie să folosească armele nucleare pentru a câştiga conflictul din Ucraina, şi că nu vede existenţa unor condiţii pentru folosirea armelor nucleare, aşa cum sunt ele prevăzute în doctrina militară a Rusiei, deşi nu exclude revizuirea acestei doctrine, transmit agenţiile Reuters şi EFE.
"Avem o doctrină nucleară care precizează că folosirea armelor nucleare este posibilă în caz excepţional, când suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată", a explicat Putin la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg, răspunzând unei întrebări adresate de Serghei Karaganov, un influent analist rus, care l-a întrebat dacă nu ar trebui să pună "un pistol nuclear la tâmpla" Occidentului pentru ca acesta să nu mai susţină militar Ucraina.
"Dar doctrina poate fi schimbată. Acelaşi lucru este valabil pentru testele nucleare. Vom efectua teste dacă va fi nevoie, dar deocamdată nu există o astfel de nevoie", a apreciat liderul de la Kremlin. În opinia sa, necesitatea unei eventuale folosiri a armelor nucleare strategice scade datorită creşterii producţiei de arme convenţionale.
El a susţinut că Rusia niciodată "nu a vânturat armele nucleare" şi că liderii occidentali sunt aceia care speculează pe această temă, mai ales europenii. "Rusia dispune de un sistem de alertă timpurie contra atacurilor cu rachete. Statele Unite de asemenea dispun (de un astfel de sistem). Nu însă şi Europa, astfel că ea este mai mult sau mai puţin lipsită de apărare", a menţionat liderul de Kremlin.
Doctrina militară a Rusiei, publicată în anul 2020, prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra Rusiei cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată.
Putin s-a referit şi la armele nucleare tactice, pentru utilizarea cărora armata rusă a efectuat luna trecută exerciţii militare în apropierea Ucrainei şi prin care Moscova a urmărit să transmită un avertisment faţă de implicarea crescândă a Occidentului de partea Kievului în conflictul cu Rusia.
"Noi avem mult mai multe (arme nucleare tactice) decât sunt acestea pe continentul european, chiar dacă Statele Unite le-ar aduce pe ale lor", iar în eventualitatea unor lovituri reciproce cu astfel de arme între Rusia şi ţările europene ce le deţin, "se vor angaja Statele Unite şi îşi vor folosi armele nucleare strategice ?", s-a întrebat Putin. "Eu mă îndoiesc de asta. Dar sper că nu se va întâmpla niciodată", a completat el, susţinând că o singură armă nucleară tactică a Rusiei este de 3-4 ori mai puternică decât tipul de bombă nucleară lansată de SUA în anul 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroşima şi Nagasaki.
"Aş dori să cer tuturor să nu vorbească inutil despre posibilitatea folosirii armelor nucleare", a concluzionat Putin pe acest subiect.
Un membru din conducerea unui think tank ale cărui idei sunt adesea transpuse în politica rusă a sugerat Moscovei săptămâna trecută să ia în considerare efectuarea unei explozii nucleare "demonstrative", fără a ataca pe cineva, pentru a determina Occidentul să nu acorde Ucrainei permisiunea de a lovi teritoriul rus cu armele primite din ajutorul extern, permisiune între timp acordată.
"Efectul politic şi psihologic al unui nor de ciupercă nucleară, care va fi transmis între timp pe toate posturile TV în întreaga lume, le va aminti probabil liderilor occidentali un lucru care a prevenit războaiele între marile puteri în perioada scursă din 1945 şi pe care acum în mare măsură l-au uitat - teama de război nuclear", a argumentat cel care a venit cu această sugestie, analistul rus Dmitri Suslov, membru al think tank-ului Consiliul pentru Politică Externă şi de Apărare.
Pe de altă parte, în declaraţiile date la forumul de la Sankt Petersburg preşedintele rus s-a arătat din nou dispus să reia negocierile de pace cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la Istanbul în martie-aprilie 2022.
"Suntem pregătiţi pentru discuţii, dar în aceleaşi condiţii pe care le-am discutat mai întâi la Minsk şi apoi la Istanbul şi nu asupra altora inventate. Totuşi, chiar şi cu (acordurile de la) Istanbul ca bază, trebuie să avem în vedere realităţile de astăzi", a indicat Putin, făcând referire la faptul că aproape o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat de trupele ruse, care în plus acum au revenit în ofensivă. În această ofensivă trupele ruse au "eliberat" de la începutul anului 47 de localităţi, a mai spus preşedintele rus, care crede că armata sa îşi poate atinge progresiv obiectivele.
De asemenea, Putin a asigurat că nu intenţionează să decreteze vreo nouă mobilizare, susţinând că nu este nevoie de aceasta pentru operaţiunile militare din Ucraina, întrucât numai de la începutul acestui an "peste 160.000 de persoane" s-au înrolat în mod voluntar în armata rusă pentru a lupta pe frontul ucrainean. Singura mobilizare pe care el a decretat-o de când a lansat invazia asupra Ucrainei a fost în septembrie 2022, când au fost înrolaţi peste 300.000 de rezervişti şi numeroşi ruşi au fugit atunci din ţară de teama că ar putea fi chemaţi în armată, o parte dintre ei reîntorcându-se între timp.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
#Ucraina: Înaintarea forțelor ruse a încetinit pentru a patra lună consecutiv (AFP pe baza datelor ISW)
Cu 240 de kilometri pătrați ocupați în martie 2025, înaintarea forțelor ruse în Ucraina a încetinit pentru a patra lună consecutiv, potrivit unei analize a AFP pe baza datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW). În schimb, pe teritoriul rus, forțele Moscovei i-au alungat aproape &icir
Discuțiile ruso-americane privind #Ucraina stagnează, potrivit unui viceministru rus de externe
Rusia nu poate accepta propunerile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina în forma lor actuală, întrucât acestea nu abordează chestiunile pe care Moscova le consideră a fi cauzele profunde ale acestui conflict, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, sugerând astfel că discuțiile dintre Moscova și Washington pe acest subie
Franța: Extrema dreaptă convoacă manifestații de sprijin pentru Marine Le Pen, ce acuză ''sistemul'' că a recurs la ''bomba nucleară''
Extrema dreaptă franceză a anunțat marți demonstrații pașnice și alte evenimente, inclusiv distribuirea de pliante, în sprijinul liderei sale, Marine Le Pen, care a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European, într-o sentință care îi interzice în plus să ocupe o funcție publică t
Serbia și Ungaria își întăresc cooperarea militară și semnează un acord privind planul acestei cooperări în 2025
Serbia și Ungaria au convenit marți asupra întăririi cooperării militare bilaterale și au semnat, la Belgrad, un acord privind planul acestei cooperării pe anul 2025, informează agențiile Tanjug și MTI. Documentul, care operaționalizează cooperarea strategică dintre Serbia și Ungaria, a fost semnat de ministrul sârb al apărării, Br
Spania se angajează să atingă ținta de 2% din PIB pentru apărare ''cu mult înainte'' de 2029
Spania își va majora cheltuielile pentru apărare la 2% din produsul intern brut ''cu mult înainte'' de data țintă inițială din 2029, dar nu stabilește noi termene limită specifice, a declarat marți ministrul apărării, Margarita Robles, transmite Reuters. Spania are cele mai mici cheltuieli de apărare ca pondere din
#Ucraina: 45.000 de locuitori ai orașului Herson au rămas fără electricitate după un nou atac rus
Un atac rus asupra orașului Herson din sudul Ucrainei a lăsat fără electricitate, marți dimineața, 45.000 de locuitori ai orașului, a anunțat șeful diplomației ucrainene Andrii Sibiha, acuzând Mosova că a încălcat din nou acordul asupra unui armistițiu parțial, informează AFP. ''Rusia continuă să încalce acest acord
Georgia adoptă o nouă lege a ''agenților străini'' și restabilește delictul de înaltă trădare
Parlamentul georgian a adoptat marți o nouă lege a ''agenților străini'', care este o copie a legii similare din SUA și înlocuiește legea anterioară criticată de opoziție și ONG-uri ca fiind de inspirație rusească, deși aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include și pedepse cu închisoarea, iar în Cod
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO
O brigadă germană desfășurată pe flancul estic al NATO a intrat oficial în serviciu marți, informează dpa. Brigada 45 de blindate a armatei germane a devenit operațională în urma unei ceremonii de activare desfășurate la Vilnius. ''Avem o misiune clară. Trebuie să asigurăm protecția, libertatea și securitatea
Filipine: Șeful armatei spune că Manila va fi ''inevitabil implicată'' în cazul unei invazii în Taiwan
Șeful de Stat Major al armatei filipineze a declarat marți că țara sa va fi ''inevitabil'' implicată în cazul în care Taiwanul ar fi invadat, transmite AFP. ''Începeți să planificați acțiuni pentru cazul în care ar exista o invadare a Taiwanului'', le-a cerut generalul Romeo Brawner milit
UE își păstrează ''relevanța'', deși nu participă la negocierile privind #Ucraina, afirmă șefa diplomației europene
Șefa diplomației europene, estona Kaja Kallas, a rostit marți un discurs în Parlamentul European și a cerut din nou oferirea de sprijin militar Ucrainei, nu doar pentru a putea continua războiul cu Rusia, dar și pentru a-și consolida poziția de negociere în discuțiile inițiate separat de SUA și din care UE a fost exclusă, dar Kallas a susținut că în
Finlanda intenționează să se retragă din tratatul care interzice minele antipersonal
Finlanda, țară membră a NATO, intenționează să se retragă din convenția de la Ottawa care interzice minele antipersonal, a declarat marți prim-ministrul Petteri Orpo, transmite Reuters. Prin ieșirea sa din tratatul din 1997, Finlanda, care are cea mai lungă graniță a NATO cu Rusia, poate începe din nou stocarea de mine terestre pentru a
Danemarca achiziționează rachete Mistral și blindate Patria
Danemarca, țară care a aprobat recent o anvelopă de aproape 7 miliarde de euro suplimentari pentru apărarea sa, a anunțat marți că achiziționează rachete Mistral, pentru o sumă nedezvăluită, și 130 de blindate Patria, pentru 254 de milioane de euro, informează AFP. ''Acest acord constituie o nouă etapă importantă în consolidarea
Fotomontaj cu salutul nazist: Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității unui eurodeputat german
Parlamentul European a votat marți pentru ridicarea imunității eurodeputatului german de extremă dreapta Petr Bystron, pe care justiția din țara sa urmează să-l judece pentru un fotomontaj cu personalități făcând salutul nazist, informează AFP. În urma revocării ambasadorului Ucrainei din Germania pe 12 iulie 2022, Petr Bystron, me
Democrații atacă în justiție un ordin executiv al lui Trump vizând sistemul electoral
Opoziția democrată americană a atacat în justiție un ordin executiv al lui Donald Trump asupra sistemului electoral, acuzându-l pe președinte că abuzează de puterea sa pentru a rescrie regulile ''în favoarea lui'', relatează AFP. Într-un front unit mai degrabă rar de la revenirea la Casa Albă a liderului
Polonia cere arestarea a peste 40 de experți medico-legali ruși în cazul autopsiilor victimelor tragediei aviatice de la Smolensk
Parchetul național al Poloniei a anunțat marți că va solicita arestarea a peste 40 de experți medico-legali ruși care au efectuat autopsiile victimelor catastrofei aviatice de lângă Smolensk în 2010, în urma căreia și-au pierdut viața președintele polonez de la acea vreme, Lech Kaczynski, și zeci de demnitari ai țării, relatează EFE. Procuror