Ungaria respinge pactul UE privind migraţia şi caută modalităţi legale să-l conteste
Guvernul ungar a anunţat joi că nu acceptă pactul UE privind migraţia votat miercuri de Parlamentul European şi respinge atât sistemul de redistribuire a migranţilor inclus în acest pact, cât şi contribuţiile financiare alternative pentru refuzul de a-i primi pe migranţii redistribuiţi din ţările aflate în prima linie a valului migrator, relatează EFE.
"Parlamentul European a luat o decizie proastă. Noi nu acceptăm relocarea obligatorie şi nici amenzile pentru refuzul de a primi migranţi", a declarat în faţa presei la Budapesta Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, adăugând că Ungaria se alătură poziţiei Poloniei, al cărei premier Donald Tusk a anunţat că nu va aplica mecanismul obligatoriu de relocare a migranţilor şi nici nu va plăti contribuţii financiare.
Pactul UE privind migraţia şi azilul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea din ţările din prima linie către alte state membre ale UE a cel puţin 30.000 de migranţi pe an. Ţările ce refuză aceste cote au ca alternativă o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau furnizarea de sprijin operativ şi tehnic.
Şeful de cabinet al lui Orban a dat de înţeles că guvernul acestuia ar putea recurge la căi legale pentru a împiedica aplicarea Pactului UE privind migraţia şi azilul. "Aceasta va fi o discuţie legală importantă. Va trebui să analizăm dacă poate fi atacat legal", a indicat Gulyas, care a apreciat că acest pact "nu este aplicabil şi nici măcar nu ajută" refugiaţii.
Dacă Uniunea Europeană continuă să încurajeze migraţia în loc să implementeze programe de dezvoltare în Africa, atunci Europa va fi "inundată" de migranţi, a spus la rândul său ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, potrivit agenţiei MTI.
Viktor Orban este categoric împotriva migraţiei şi a impus odată cu valul migrator din 2015-2016 o serie de măsuri contestate de Bruxelles care fac practic imposibil obţinerea azilului în Ungaria, măsuri ce includ atât prevederi legislative, cât şi ridicarea de garduri la graniţele sudice. De asemenea, poliţia ungară returnează cu regularitate către Serbia migranţii veniţi dinspre această ţară care nu face parte din UE, dar este considerată o ţară sigură pentru a cere azil.
Şi premierul polonez Donald Tusk a dat asigurări miercuri că Polonia va refuza aplicarea mecanismului obligatoriu de relocare a migranţilor. "Vom găsi modalităţi astfel încât, chiar dacă pactul privind migraţia intră în vigoare într-o formă neschimbată în linii generale, să protejăm Polonia în faţa mecanismului de relocare", a promis Tusk în faţa presei. El a apreciat că statele UE ar trebui mai degrabă să se concentreze pe mecanisme de protejare a propriilor graniţe, nu pe mecanisme de a redistribui migranţii între ele.
Alături de Ungaria, Polonia a votat anul trecut împotriva acestui pact în Consiliul UE, când guvernul de la Varşovia era condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), partid ajuns acum în opoziţie după ce liberalul pro-european Donald Tusk a format o coaliţie de guvernare după alegerile legislative din octombrie.
Pactul UE privind migraţia şi azilul, votat miercuri de Parlamentul European, prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.
Această reformă a sistemului european privind migraţia urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzările migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu.
Reforma, ce va intra în vigoare din 2026, mai trebuie să fie validată oficial de statele membre ale UE, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: Gergely Gulyas/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Danemarca cere un ''răspuns european'' la o scrisoare în care SUA solicită companiilor europene să renunțe la politica de diversitate
Ministrul danez al industriei a cerut marți un răspuns european după ce ambasadele americane din mai multe state ale UE le-au transmis companiilor locale o scrisoare prin care le atenționează că menținerea programelor de diversitate rasială și de gen le poate afecta relațiile de afaceri cu SUA, relatează AFP. ''Un răspuns trebuie discu
Noul ambasador al Franței în Rusia a sosit la Moscova
Noul ambasador al Franței în Rusia, Nicolas de Riviere, a sosit la Moscova, a anunțat marți în mod oficial ambasada franceză, la mai multe luni după plecarea predecesorului său, pensionat în toiul tensiunilor dintre Paris și Kremlin pe fondul conflictului din Ucraina, informează AFP. ''Noul ambasador al Franței î
Israelul este în Cisiordania ''pentru a rămâne'', spune ministrul Smotrich
Ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, a declarat marți că Israelul se află în Cisiordania ocupată ''pentru a rămâne'', și a apărat dezvoltarea de colonii evreiești în acest teritoriu palestinian, în pofida faptului că ele sunt ilegale din punctul de vedere al dreptului internațional, transmite AFP.
#Ucraina: Înaintarea forțelor ruse a încetinit pentru a patra lună consecutiv (AFP pe baza datelor ISW)
Cu 240 de kilometri pătrați ocupați în martie 2025, înaintarea forțelor ruse în Ucraina a încetinit pentru a patra lună consecutiv, potrivit unei analize a AFP pe baza datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW). În schimb, pe teritoriul rus, forțele Moscovei i-au alungat aproape &icir
Discuțiile ruso-americane privind #Ucraina stagnează, potrivit unui viceministru rus de externe
Rusia nu poate accepta propunerile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina în forma lor actuală, întrucât acestea nu abordează chestiunile pe care Moscova le consideră a fi cauzele profunde ale acestui conflict, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, sugerând astfel că discuțiile dintre Moscova și Washington pe acest subie
Franța: Extrema dreaptă convoacă manifestații de sprijin pentru Marine Le Pen, ce acuză ''sistemul'' că a recurs la ''bomba nucleară''
Extrema dreaptă franceză a anunțat marți demonstrații pașnice și alte evenimente, inclusiv distribuirea de pliante, în sprijinul liderei sale, Marine Le Pen, care a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European, într-o sentință care îi interzice în plus să ocupe o funcție publică t
Serbia și Ungaria își întăresc cooperarea militară și semnează un acord privind planul acestei cooperări în 2025
Serbia și Ungaria au convenit marți asupra întăririi cooperării militare bilaterale și au semnat, la Belgrad, un acord privind planul acestei cooperării pe anul 2025, informează agențiile Tanjug și MTI. Documentul, care operaționalizează cooperarea strategică dintre Serbia și Ungaria, a fost semnat de ministrul sârb al apărării, Br
Spania se angajează să atingă ținta de 2% din PIB pentru apărare ''cu mult înainte'' de 2029
Spania își va majora cheltuielile pentru apărare la 2% din produsul intern brut ''cu mult înainte'' de data țintă inițială din 2029, dar nu stabilește noi termene limită specifice, a declarat marți ministrul apărării, Margarita Robles, transmite Reuters. Spania are cele mai mici cheltuieli de apărare ca pondere din
#Ucraina: 45.000 de locuitori ai orașului Herson au rămas fără electricitate după un nou atac rus
Un atac rus asupra orașului Herson din sudul Ucrainei a lăsat fără electricitate, marți dimineața, 45.000 de locuitori ai orașului, a anunțat șeful diplomației ucrainene Andrii Sibiha, acuzând Mosova că a încălcat din nou acordul asupra unui armistițiu parțial, informează AFP. ''Rusia continuă să încalce acest acord&#
Georgia adoptă o nouă lege a ''agenților străini'' și restabilește delictul de înaltă trădare
Parlamentul georgian a adoptat marți o nouă lege a ''agenților străini'', care este o copie a legii similare din SUA și înlocuiește legea anterioară criticată de opoziție și ONG-uri ca fiind de inspirație rusească, deși aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include și pedepse cu închisoarea, iar în Cod
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO
O brigadă germană desfășurată pe flancul estic al NATO a intrat oficial în serviciu marți, informează dpa. Brigada 45 de blindate a armatei germane a devenit operațională în urma unei ceremonii de activare desfășurate la Vilnius. ''Avem o misiune clară. Trebuie să asigurăm protecția, libertatea și securitatea
Filipine: Șeful armatei spune că Manila va fi ''inevitabil implicată'' în cazul unei invazii în Taiwan
Șeful de Stat Major al armatei filipineze a declarat marți că țara sa va fi ''inevitabil'' implicată în cazul în care Taiwanul ar fi invadat, transmite AFP. ''Începeți să planificați acțiuni pentru cazul în care ar exista o invadare a Taiwanului'', le-a cerut generalul Romeo Brawner milit
UE își păstrează ''relevanța'', deși nu participă la negocierile privind #Ucraina, afirmă șefa diplomației europene
Șefa diplomației europene, estona Kaja Kallas, a rostit marți un discurs în Parlamentul European și a cerut din nou oferirea de sprijin militar Ucrainei, nu doar pentru a putea continua războiul cu Rusia, dar și pentru a-și consolida poziția de negociere în discuțiile inițiate separat de SUA și din care UE a fost exclusă, dar Kallas a susținut că în
Finlanda intenționează să se retragă din tratatul care interzice minele antipersonal
Finlanda, țară membră a NATO, intenționează să se retragă din convenția de la Ottawa care interzice minele antipersonal, a declarat marți prim-ministrul Petteri Orpo, transmite Reuters. Prin ieșirea sa din tratatul din 1997, Finlanda, care are cea mai lungă graniță a NATO cu Rusia, poate începe din nou stocarea de mine terestre pentru a
Danemarca achiziționează rachete Mistral și blindate Patria
Danemarca, țară care a aprobat recent o anvelopă de aproape 7 miliarde de euro suplimentari pentru apărarea sa, a anunțat marți că achiziționează rachete Mistral, pentru o sumă nedezvăluită, și 130 de blindate Patria, pentru 254 de milioane de euro, informează AFP. ''Acest acord constituie o nouă etapă importantă în consolidarea