Rusia a folosit cel puţin şapte tipuri de mine terestre cu fragmentare şi cu suflu de la invadarea Ucrainei la 24 februarie, relevă un raport al Observatorului Minelor, făcut public joi şi citat de France Presse.

Este "o situaţie fără precedent, în care o ţară care nu este încă parte a tratatului foloseşte această armă pe teritoriul unui stat membru", atrage atenţia acest raport care evaluează punerea în aplicare a Convenţiei privind interzicerea minelor terestre din 1997 (sau Tratatul de la Ottawa).

Folosirea de către Rusia - ţară cu cel mai mare stoc mondial de mine terestre (26,5 milioane) - a acestui tip de arme în Ucraina a fost condamnată ferm de diverse ţări.

Şase dintre tipurile de mine terestre sunt cu fragmentare (MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R şi POM-3). Rusia foloseşte de asemenea mine cu suflu (PMN-4). Toate au fost produse de Rusia sau de URSS, conform raportului.

Numărul victimelor civile ale minelor şi ale altor resturi explozive de război înregistrat în Ucraina în primele nouă luni ale anului (277) este de aproape de cinci ori mai ridicat decât numărul de victime înregistrat în 2021 (58), constată de asemenea raportul.

În prezent, 164 de state fac parte din Tratatul de la Ottawa, iar unul dintre semnatari, Insulele Marshall, nu l-a ratificat încă. La 25 de ani de la adoptarea sa, rămâne unul dintre cele mai ratificate tratate de dezarmare.

Însă după o reducere semnificativă a numărului de victime în urma intrării în vigoare a tratatului, acest număr a atins niveluri ridicate "dramatice" în ultimii şapte ani, conform raportului.

Cel puţin 5.544 de persoane au fost rănite sau ucise în 2021. Civilii au reprezentat majoritatea victimelor înregistrate, jumătate fiind copii.

"Situaţia necesită o acţiune guvernamentală imediată şi coordonată", spune Marion Loddo, responsabilă editorială a Observatorului Minelor.

Anul trecut, Siria, care nu a semnat tratatul, a înregistrat cel mai mare număr de victime anuale (1.227), urmată de Afganistan (1.074), stat semnatar.

Raportul, care analizează perioadă cuprinsă între mijlocul lui 2021 şi octombrie 2022, subliniază că, în afară din Rusia, junta din Myanmar, care nu este parte a tratatului, a recurs la rândul său la aceste arme pentru a lupta împotriva rebeliunii.

Grupuri armate nonstatale au folosit de asemenea mine terestre în cel puţin cinci ţări: Columbia, India, Myanmar, Republica Centrafricană şi Republica Democrată Congo, în perioada acoperită de raport.

Acţiunile de deminare în lume constituie o altă provocare importantă.

La fel ca în anii precedenţi, majoritatea deminărilor în 2021 au fost realizate de Cambodgia şi Croaţia.

Treizeci de state membre şi-au respectat obligaţiile de deminare de când Tratatul de la Ottawa a intrat în vigoare în 1999. Însă, numai două dintre cele 33 de state membre în continuare contaminate par în măsură să îşi respecte termenele de deminare prevăzute de tratat, mai exact Sri Lanka şi Zimbabwe.

O altă preocupare vizează finanţarea în continuă scădere a asistenţei pentru victime. Conform raportului, în 2021 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de finanţare de după 2016, în ciuda nevoilor tot mai mari şi numărului ridicat de victime observate în ultimii ani.

Până în acest moment, 94 de state au precizat că au terminat să îşi distrugă stocurile, cea mai recent fiind Sri Lanka în 2021.

Două ţări încalcă în continuare tratatul prin faptul că nu şi-au distrus încă stocurile în termenele prevăzute: Ucraina, care deţine 3,3 milioane de mine terestre, şi Grecia, cu 343.000. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)