Ungaria anunță că se retrage din Curtea Penală Internațională, după sosirea la Budapesta a lui Netanyahu
Guvernul ungar și-a anunțat joi decizia de a se retrage din Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit ministrului de interne, Gergely Gulyas, care a postat un mesaj în acest sens pe Facebook, transmite EFE.
Guvernul ungar va iniția procedura 'în conformitate cu cadrul constituțional și juridic internațional', a spus ministrul, într-o decizie ce marchează o schimbare importantă în politica externă a țării.
CPI a fost 'o inițiativă respectabilă, dar ceea ce am văzut în ultima vreme - iar acuzația împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu este cel mai trist exemplu în acest sens - este că a devenit un organism politic', a declarat Gulyas pentru agenția de știri MTI.
Decizia survine după sosirea premierului Netanyahu la Budapesta joi, în prima sa vizită într-un stat parte la Statutul de la Roma de când CPI a emis un mandat de arestare pe numele său în noiembrie 2024 pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Guvernul ultranaționalist condus de Viktor Orban l-a invitat pe Benjamin Netanyahu să viziteze Budapesta și a repetat că nu va executa mandatul de arestare, susținând că deciziile CPI 'nu sunt recunoscute' în Codul Penal ungar.
Orban, un aliat apropiat al lui Netanyahu, a descris la acel moment mandatul de arestare ca fiind 'nerușinat și cinic'.
În plus, guvernul ungar a susținut că instanța de la Haga 'nu are dreptul' să îl urmărească penal pe Netanyahu, argumentând că Israelul acționează în legitimă apărare împotriva atacurilor grupării islamiste Hamas.
Ungaria a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban ca prim-ministru, dar nu a recunoscut prevederile CPI în Codul său Penal.
Ungaria a indicat deja în februarie că își va reconsidera cooperarea cu CPI la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva Curții.
Această instanță 'a devenit recent un instrument politic părtinitor și a discreditat întregul sistem juridic internațional', a declarat în februarie ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Până în prezent, doar două țări au părăsit CPI: Burundi în 2017 și Filipine în 2019.
Fondată în 2002, Curtea are în prezent 125 de state membre și este mandatată să urmărească penal cele mai grave crime - genocid, crime de război și crime împotriva umanității - atunci când statele nu doresc sau nu pot face acest lucru singure.
Ungaria devine prima țară din Uniunea Europeană care inițiază un proces de ieșire din CPI, într-un semn suplimentar al distanței tot mai mari față de consensul blocului comunitar.
Un purtător de cuvânt al CPI a reacționat joi, afirmând că Ungaria are 'obligația juridică' de a pune în aplicare deciziile Curții Penale Internaționale.
'Curtea depinde de state pentru a-și executa deciziile. Aceasta nu este doar o obligație legală față de Curte conform Statutului de la Roma, ci și o responsabilitate față de celelalte state părți', a declarat un purtător de cuvânt al CPI, care nu a comentat încă anunțul de joi al guvernului ungar de a se retrage.
În caz de îndoieli cu privire la cooperarea lor, statele 'o pot consulta în timp util și eficient', a spus purtătorul de cuvânt.
Totodată, el a avertizat că 'nu depinde de state să stabilească unilateral soliditatea deciziilor judecătorești' ale Curții. În această privință, s-a referit la articolul 119 din Statutul de la Roma, prin care a fost constituit tribunalul, care prevede că 'orice litigiu privind funcțiile jurisdicționale ale Curții se soluționează prin decizia Curții'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Discuțiile SUA-Rusia privind Ucraina includ mai nou un acord petrolier de miliarde de dolari (presă)
Discuțiile administrației președintelui american Donald Trump cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina s-au extins pentru a include un acord petrolier în valoare de miliarde de dolari, de pe urma căruia ar urma să profite oameni de afaceri din Orientul Mijlociu care au legături cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, a relatat
Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică în Marea Japoniei pe fondul tensiunilor cu Seulul
Coreea de Nord a lansat sâmbătă cel puțin o rachetă balistică în Marea Japoniei, potrivit armatei sud-coreene, informează EFE. Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a raportat sâmbătă dimineață că a detectat lansarea în jurul orei 6:30 a.m., ora locală (21:30 GMT vineri) din zona Wonsan, potrivit agenției de ști
Jumătate dintre alegătorii britanici sunt în favoarea reintegrării Regatului Unit în UE (sondaj)
Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE. Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii la
Alegeri intermediare/Cel mai puțin productiv Congres al SUA din ultimii 50 de ani își suspendă activitatea
Actualul Congres al Statelor Unite - care deține recordul de a fi cea mai puțin productivă legislatură din ultimii peste 50 de ani - și-a încheiat săptămâna aceasta activitatea și a intrat în pauză pentru alegerile intermediare din 3 noiembrie, informează EFE. Cel de-al 119-lea Congres din istoria SUA a adoptat 119 legi, ceea
Ucraina: Un alt pod important din Kiev a fost lovit într-un atac aerian rusesc
Forțele ruse au lovit sâmbătă un pod important din Kiev, Podul de Nord, la doar câteva zile după atacul asupra Podului de Sud, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Kliciko, informează AFP. 'Podul de Nord a fost lovit. Serviciile de urgență sunt pe drum', a scris Kliciko pe Telegram. O alertă de drone
Mai multe drone au survolat sâmbătă dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova
Mai multe aparate de zbor fără pilot au survolat sâmbătă dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova, în proximitatea localităților Anenii Noi, Ștefan Vodă, Hîncești, Tudora și Căușeni, relatează agenția de presă Moldpres. Informația a fost comunicată de Ministerul Apărării, care precizează că datele au fost furnizate de S
O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă, declară președinta Maia Sandu
Republica Moldova intenționează să-și consolideze cooperarea cu Finlanda în domeniul securității și al rezilienței și mizează pe sprijinul Helsinki pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, a declarat vineri președinta Maia Sandu în cursul vizitei sale în Finlanda, informează NewsMaker. 'Avem multe de &
Șefa diplomației europene Kaja Kallas a avut discuții la Vatican și Roma pe subiecte de actualitate în politica externă
Papa Leon al XIV-lea a primit-o vineri, la Vatican, pe Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate al Uniunii Europene, cu care a discutat despre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și despre necesitățile umanitare și riscul polarizării sociale, informează EFE. ''Am vorbit d
Africa de Sud: 43 de asasinate politice înaintea alegerilor
Prezumtive asasinate politice în Africa de Sud au făcut cel puțin 43 de morți în acest an, în timp ce până la alegerile municipale a rămas o lună, relevă vineri un raport, citat de AFP. Alegeri locale vor fi organizate la 4 noiembrie, partidele sperând să profite de dezamăgirea față de ANC (Congresul Național Afri
Slovacia salută decizia UE de a aloca 60 de milioane de euro proiectului Supravegherea flancului estic
Ministrul apărării slovac, Robert Kalinak, a salutat vineri decizia Uniunii Europene de alocare a 60 de milioane de euro pentru proiectul Supravegherea flancului estic (EFW), adăugând că ministerul pe care îl conduce este interesat în mod special de proiecte care vizează protecția împotriva dronelor, informează TASR. &I
Parlamentul Spaniei respinge hotărârea de guvern pentru protecția chiriașilor
Parlamentul Spaniei a respins vineri o hotărâre privind protecția chiriașilor a guvernului minoritar condus de premierul Pedro Sanchez, informează Reuters; agenția anticipează continuarea protestelor declanșate de evacuarea pensionarei Maricarmen Abascal, în vârstă de 87 de ani, din apartamentul unde locuia de o viață. Presa
Wadephul îndeamnă la presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt blocadei exporturilor de cereale ucrainene
Ministrul de externe german Johann Wadephul a lansat vineri - după discuții la Vatican - un apel către țările lumii de a exercita mai multă presiune asupra Rusiei pentru ca aceasta să pună capăt blocadei exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, relatează dpa. ''Trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că Europa s
Rusia o declară ''agent străin'' pe Jana Nemțova, fiica opozantului rus asasinat Boris Nemțov
Ministerul Justiției din Rusia a declarat-o vineri ''agent străin'' pe Jana Nemțova, fiica opozantului rus Boris Nemțov, asasinat în 2015, informează EFE. ''Jana Nemțova răspândea informații false despre deciziile luate de autoritățile din Rusia și politica acestora'', a precizat Ministerul Justiției
Premierul Magyar cere Bisericii Catolice să se distanțeze de declarațiile ''inacceptabile'' ale unui preot privitor la Tisza
Prim-ministrul Peter Magyar a cerut Bisericii Catolice să se delimiteze public de recentele declarații ''inacceptabile'' ale unui preot paroh care le-a spus enoriașilor săi că votul pentru Tisza este incompatibil cu a fi creștin, informează vineri MTI. ''Ca prim-ministru al Ungariei și ca persoană privată mă aștept ca B
SUA: Donald Trump se pregătește să-l numească pe Jay Clayton consilier principal pe probleme de inteligență artificială
Președintele SUA, Donald Trump, se pregătește să-l numească pe Jay Clayton - în prezent director al informațiilor naționale - drept consilier principal pe probleme de inteligență artificială (AI), poziție pe care președintele a numit-o în trecut ''țarul AI'', potrivit unei surse familiarizate cu decizia citate vineri de Reuters.
