Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov, care divizează în continuare opinia publică rusă

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, relatează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi.
''Chiar în ziua de azi, tot ce se întâmplă în Ucraina şi în Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care încă nu a fost lămurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorică definitivă'', afirmă Grigori Iavlinski, liderul liberal rus.
Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova pe 23 august 1939.
Uniunea Sovietică şi Germania ''... au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est'', semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.
''Sunteţi siguri că este autentic ? Pare a fi o copie'', a comentat unul dintre neîncrezătorii vizitatori ai expoziţiei.
Documentul, cunoscut şi ca ''Pactul Communazi'' (asociere a termenilor ''comunism'' şi ''nazism''), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.
Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.
''Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franţa privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înţeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia'', spune Nikita Petrov, istoric în cadrul organizaţiei pentru drepturile omului Memorial.
Totuşi, publicarea acestui document istoric nu a făcut ca vreuna dintre taberele formate în rândul cetăţenilor ruşi să-şi modifice opiniile, ba dimpotrivă, ele îşi susţin cu şi mai multă înverşunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS într-un conflict în care au murit peste 26 de milioane de ruşi.
''Uniunea Sovietică are aceeaşi responsabilitate ca şi Germania pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial'', insistă Nikita Petrov.
Preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp. Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru două săptămâni mai târziu.
''Dacă nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reuşit să obţinem 2-3 luni de rezistenţă eroică a Armatei Roşii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala'', susţine fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.
El apără poziţia conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.
Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că ''istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deşi protocolul este o încălcare a dreptului internaţional''. ''Rusia nu doreşte să recunoască această crimă internaţională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei şi ingerinţa în Ucraina'', adaugă el.
Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deşi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.
Însă mulţi istorici ruşi consideră că Stalin nu doar că nu a câştigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reuşit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofiţeri superiori, respectiv generalii şi comandanţii de divizii.
''Noi, ruşii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei'', deplânge Nikita Petrov.
Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-şi extinde ''spaţiul vital''.
Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizaţia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marş între ambasadele celor trei state baltice, ţări pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forţată pe orbita comunistă şi mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
VIDEO Le Pen condamnată: Washingtonul consideră 'îngrijorătoare' excluderea unor candidați
Administrația Trump a declarat luni că este 'îngrijorată' de excluderea unor candidați din viața politică, ca reacție la condamnarea liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen la ineligibilitate imediată pentru cinci ani, relatează AFP. 'Excluderea unor persoane din procesul politic este deosebit de îngrijorătoare,
France: Marine Le Pen cere un proces în apel rapid și nu părăsește viața politică
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen, condamnată luni la ineligibilitate imediată pentru cinci ani, a cerut ca 'justiția să se grăbească' pentru a o rejudeca în apel înainte de alegerile prezidențiale din aprilie 2027, relatează AFP. 'Sunt milioane de francezi care cred în mine, milioane de francezi care
Franța: Condamnată la ineligibilitate, Marine Le Pen denunță 'o decizie politică'
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a denunțat 'o decizie politică' după ce a fost condamnată luni la cinci ani de ineligibilitate cu efect imediat, înainte de alegerile prezidențiale din 2027 în care este favorită, relatează AFP. 'Nu am de gând să mă las eliminată astfel. Voi urma toate căile de recurs.
Nimic concret deocamdată în dialogul ruso-american privind încheierea războiului din #Ucraina, transmite Kremlinul
Remarcile președintelui american Donald Trump despre furia lui față de omologul său rus Vladimir Putin 'nu sunt citate exacte', a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce liderul de la Casa Albă a amenințat cu sancțiuni dacă Rusia nu se angajează în favoarea eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina, dar po
#Ucraina menține apărarea activă, în timp ce Rusia crește presiunea ofensivă pe front
Armata ucraineană observă o creșterea a presiunii ruse de-a lungul întregului front, susținând însă că aceste acțiuni ofensive intensificate au ca efect pierderi semnificative în rândul trupelor ruse, în timp ce analiștii confirmă că trupele ucrainene își continuă operațiunea recent lansată pe teritoriul Rusiei în regiu
BTA: Președintele Radev și regele Abdullah al II-lea al Iordaniei vor găzdui o reuniune la nivel înalt a procesului Aqaba
Bulgaria și Iordania vor coprezida o întâlnire la nivel înalt la Sofia ca parte a inițiativei Procesului Aqaba, a informat luni secretariatul de presă al președintelui. La invitația președintelui Rumen Radev și a regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, lideri guvernamentali, oficiali ai unor organizații interguvernamentale și nonguvernamentale se v
Președintele Zelenski și familia sa au câștigat aproximativ 365.000 de dolari în 2024, conform declarației de avere
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și familia sa au câștigat anul trecut 15,2 milioane de grivne (aproximativ 365.000 de dolari), conform unui anunț făcut duminică de serviciul de presă al președinției de la Kiev, care citează declarația de avere a lui Zelenski, transmite luni DPA. Aproape jumătate din acest venit provine din v&aci
Lituania: Trei din cei patru soldați americani dați dispăruți au fost găsiți decedați
Trei din cei patru soldați americani dați dispăruți în Lituania au fost găsiți decedați, la puțin timp după ce echipele de salvare au reușit să aducă la suprafață vehiculul lor care se scufundase într-o mlaștină, a anunțat luni armata americană, transmit AFP, Reuters și DPA. Cei patru soldați americani, care se aflau în Litua
Guvernatoarea Găgăuziei îi cere din arest lui Trump să prevină un 'conflict civil' în Republica Moldova
Guvernatoarea (bașcana) regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, aflată în arest preventiv la Chișinău, i-a cerut președintelui american Donald Trump într-o scrisoare-apel să prevină o evoluție către un 'conflict civil' în Republica Moldova și să apere valorile democratice în această țară, relatează luni agenți
Franța: Declarată ineligibilă, Marine Le Pen va face apel (avocat)
Marine Le Pen va 'face apel', a declarat luni avocatul ei, Rodolphe Bosselut, după ce lidera franceză de extremă dreapta a fost condamnată la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată și la o pedeapsă de patru ani de detenție, dintre care doi cu executare, pentru deturnare de fonduri publice, informează AFP. Le P
#Ucraina: Șefa diplomației UE vrea ca Washingtonul să pună o presiune mai mare asupra lui Vladimir Putin
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, dorește ca președintele american Donald Trump să exercite o influență sporită asupra omologului său rus Vladimir Putin, relatează luni DPA. ''Cred că Statele Unite au de asemenea rolul de a pune o presiune mai mare asupra Rusiei pentru a opri acest război'', a afirmat fosta șefă a
Republica Moldova expulzează 3 diplomați ruși, după implicarea ambasadei ruse în refugierea deputatului Nesterovschi în Transnistria
Ministerul de Externe al Republicii Moldova a anunțat luni că trei diplomați ai ambasadei Rusiei la Chișinău au fost declarați persona non grata și vor trebui să părăsească țara, relatează Reuters și presa de peste Prut. 'Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului dipl
Franța: Jordan Bardella, noul prezidențiabil al extremei drepte după condamnarea Marinei Le Pen
În vârstă de 29 de ani, popularul președinte al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) Jordan Bardella se vede propulsat ca potențial candidat la scrutinul prezidențial francez din 2027, după ce mentorul său Marine Le Pen, lidera partidului, a fost declarată ineligibilă de către instanța judiciară, comentează luni AFP.
Suedia anunță un nou ajutor militar pentru #Ucraina, de aproape 1,5 miliarde de euro
Suedia va oferi Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 16 miliarde de coroane, echivalentul a 1,475 miliarde de euro, cel mai mare pachet de acest fel furnizat Kievului de guvernul suedez de la începutul războiului cu Rusia, relatează luni agențiile AFP și EFE. 'Dorim să transmitem mesajul că ne intensificăm sprijinul și
Condamnarea lui Marine Le Pen, 'o declarație de război din partea Bruxelles-ului', reacționează vicepremierul italian Salvini
Vicepremierul italian Matteo Salvini a criticat luni 'declarația de război din partea Bruxelles-ului', despre care a spus că este sursa condamnării liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, declarată în plus neeligibilă pentru alegeri după ce a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European de către un tribunal din Pa