Abdicarea împăratului Akihito al Japoniei accelerează succesiunea în această ţară şi amplifică urgenţa dezbaterii despre păstrarea unei tradiţii patriliniare, în contextul în care numărul moştenitorilor potenţiali ai tronului a scăzut dramatic, informează AFP.

După Naruhito (59 de ani), fiul cel mare al actualului suveran, căruia îi va succede pe 1 mai, mai rămân doar trei bărbaţi cu statutul de moştenitor potenţial: prinţul Akishino (53 de ani) - al doilea fiu al cuplului imperial -, prinţul Hisahito (12 ani) - fiul prinţului Akishino - şi fratele împăratului Akihito - prinţul Masahito, în vârstă de 83 de ani, care ocupă poziţia a treia în ordinea de succesiune la tron.

Această configuraţie reprezintă deja o responsabilitate considerabilă pentru tânărul prinţ Hisahito, care va fi obligat de circumstanţe să aibă cât mai repede un fiu, fără de care actuala dinastie japoneză se va stinge.

Aceeaşi presiune a existat timp de mulţi ani şi pentru Naruhito şi, mai ales, pentru soţia lui, Masako, care a născut un singur copil - prinţesa Aiko, în vârstă de 17 ani - şi a suferit de depresie multă vreme, o afecţiune de pe urma căreia nu şi-a revenit niciodată complet.

Foto: (c) AP

Într-adevăr, Legea Casei Imperiale a Japoniei nu recunoaşte femeilor dreptul de a accede la Tronul Crizantemei, fapt care a eliminat-o deja din jocul succesiunii pe fiica împăratului, dar şi pe unica fiică a prinţului moştenitor şi pe cele două fiice ale prinţului Akishino.

În plus, nu sunt recunoscuţi drept viitori împăraţi potenţiali decât băieţii ai căror taţi sunt ei înşişi membri ai familiei imperiale.

Femeile, inclusiv fiicele suveranilor, sunt excluse din linia succesorală odată căsătorite, cu excepţia situaţiei în care soţul lor nu provine el însuşi din familia imperială. Acest lucru înseamnă că deşi fiica împăratului are un fiu, acesta nu are nicio şansă să devină suveran, potrivit regulilor actuale de accedere la tron.

Deşi de opt ori în istoria imperială a Japoniei s-a întâmplat ca femeile să domnească asupra ţării (ultima fiind Go-Sakuramachi, între 1762 şi 1770), de fiecare dată a fost vorba despre fiice ale împăraţilor niponi.

Discuţii promise

Iar fiii şi fiicele acelor împărătese nu le-au urmat pe tron. Suveranele au fost urmate pe tron de descendenţi de sex masculin ai unor bărbaţi din familia imperială, fapt care îi ajută pe apărătorii tradiţiei să spună că moştenirea tronului în baza ascendenţei masculine a fost întotdeauna păstrată.

"Acordând importanţă faptului că moştenirea patriliniară a fost menţinută până în prezent fără excepţie, doresc ca noi să reflectăm la asigurarea unei continuităţi a succesiunii imperiale, trebuie să discutăm despre acest lucru într-o manieră liniştită şi precisă", a repetat recent prim-ministrul japonez, Shinzo Abe. Însă dezbaterea întârzie să fie lansată în spaţiul public.

Foarte aprinsă în anii 2000, ea a fost amânată, de altfel, de acelaşi Shinzo Abe, aflat pe atunci pentru prima dată la putere în 2007, la un an după naşterea prinţului Hisahito, un eveniment care a amânat puţin urgenţa acestui dosar. Atunci, a fost înregistrată prima naştere a unui moştenitor de sex masculin în cadrul familiei imperiale de după anul 1965.

Foto: (c) JIJI PRESS / EPA

Purtătorul de cuvânt al Guvernului nipon, Yoshihide Suga, a declarat la rândul său pe 18 martie că "discuţiile pe această temă vor începe după ce Naruhito va fi devenit împărat", recunoscând totuşi că timpul presează atunci când vine vorba despre a aborda "această chestiune dificilă, ţinând cont de vârstele membrilor familiei imperiale".

Deşi opiniile evoluează - mulţi dintre japonezi consideră astăzi că autorizarea unei succesiuni feminine ar fi de dorit -, clasa politică aflată la putere, susţinută de naţionalişti, este masculină în marea ei majoritate şi mult mai timorată în această privinţă.

"Nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea" de a modifica regulile în acest sens, a estimat Yuji Otabe, profesor de istorie japoneză la Universitatea Shizuoka.

Importanţa tradiţiilor provine din credinţele şintoiste, iar temerile legate de modificarea lor sunt atât de mari, încât Guvernul nipon a păstrat în vigoare o regulă potrivit căreia doar bărbaţii din familia imperială vor asista la ceremonia de succesiune, în timpul căreia prinţului moştenitor Naruhito îi vor fi înmânate "cele trei comori sacre" ale împăraţilor japonezi: o oglindă, o sabie şi o bijuterie, ce ar fi fost moştenite, potrivit legendei, de la zeiţa soarelui, Amaterasu.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citiţi şi:

* Akihito-Abdicare/ Împăratul Japoniei a încheiat ceremonia de abdicare

* Akihito-Abdicare/ După renunţarea la tron, Akihito se va stabili la Palatul Togu din Akasaka

* Akihito-Abdicare/ Moştenitorul tronului Japoniei: prinţul moştenitor Naruhito 

* Akihito-Abdicare/ Împăratul renunţă la Tronul Crizantemei în cadrul unui ritual tradiţional organizat marţi 

* Akihito - Abdicare/ ''Reiwa'': o denumire purtătoare de speranţă pentru noua eră imperială 

* Akihito - Abdicare/ Era imperială Heisei: de la o bulă a extravaganţelor, la o economie care şi-a pierdut strălucirea 

* Akihito-Abdicare/ Tot mai mulţi suverani aleg calea abdicării 

* Akihito-Abdicare/ Mătăsuri, sceptre şi obiecte sacre pentru noul împărat 

* Akihito-Abdicare/ Evoluţia împăraţilor niponi: de la statutul divin la un rol simbolic 

* Akihito - Abdicare/ Suveranul Japoniei a vizitat mormântul tatălui său 

* Akihito - Abdicare/ Împăratul nipon, un monarh cu o viaţă profesională foarte ocupată