Pactul global cu privire la migraţii: Ţările care iau măsuri draconice împotriva imigraţiei
Mai multe ţări au adoptat în ultimii ani măsuri draconice şi controversate pentru a opri imigraţia. Iată care sunt cele mai emblematice cazuri în acest sens, potrivit AFP.
SUA: Zidul lui Trump
Preşedintele american Donald Trump, care a făcut din imigraţie o temă majoră în campania electorală din 2016, a semnat imediat după ce a fost învestit un decret vizând lansarea construcţiei unui zid anti-imigraţie cu o lungime de 1.600 de kilometri la graniţa cu Mexicul, pe care intenţiona să-l şi facă să plătească, dar acesta a refuzat.
La începutul lui 2018, Trump a cerut Congresului 25 miliarde de dolari pentru securizarea întregii frontiere, dar nu a obţinut decât 1,6 miliarde pentru un gard înalt de circa 10 metri, în cele două zone cele mai populate.
În mai, liderul de la Casa Albă a generat un nou scandal separând de părinţii lor peste 2.300 de minori, în numele politicii sale de "toleranţă zero" faţă de imigraţia clandestină. Ulterior a revenit asupra acestei măsuri.
Înainte de alegerile din noiembrie de la jumătatea mandatului şi în contextul în care mii de migranţi alungaţi de violenţele şi mizeria din America centrală se îndreptau către SUA, Trump a evocat o "invazie", dând asigurări, fără a aduce vreo dovadă, că între aceştia se numără "criminali şi persoane din Orientul Mijlociu".
La sfârşitul lui noiembrie, a mobilizat la graniţă câteva mii de militari, ameninţând că o va închide complet.
Italia: Refugiaţi respinşi
Principala poartă de intrare a migranţilor veniţi via Mediterana, Italia contestă acordurile de la Dublin ce prevăd ca statul european în care este înregistrat prima dată un migrant să se ocupe până la final de dosarul acestuia.
Alegătorii italieni au adus în 2018 la putere o coaliţie de extremă dreapta şi antisistem. Matteo Salvini, ministru de interne şi liderul Ligii (extrema dreaptă), s-a remarcat blocând accesul în porturile italiene a navelor umanitare cu migranţi salvaţi de pe Mediterana.
În noiembrie, Roma a adoptat un decret controversat care a înăsprit politica italiană privind imigraţia, stipulând scurtarea şederii şi o procedură de urgenţă pentru expulzarea solicitanţilor "periculoşi".
Din ianuarie, numărul de sosiri pe coastele italiene a înregistrat o scădere de peste 80% faţă de anii precedenţi, ridicându-se la 23.011, conform unui bilanţ făcut public la începutul lui decembrie de Organizaţia internaţională pentru migraţie (OIM).
Ungaria: Garduri de sârmă ghimpată
Premierul ungar Viktor Orban, ostil primirii de migranţi, care ameninţă, în opinia sa, cu "disoluţia" identitatea maghiară şi europeană, a dispus ridicarea în 2015 a unui gard de sârmă ghimpată de câteva sute de kilometri la graniţa cu Serbia şi Croaţia, pentru a contracara intrările de refugiaţi din războaiele din Orientul Mijlociu. Totodată, Ungaria a adoptat una din cele mai restrictive legislaţii din Europa cu privire la migranţi.
Viktor Orban s-a opus de asemenea planului de distribuire a refugiaţilor adoptat de Uniunea Europeană, iar în 2016 a organizat un referendum la care răspunsul "nu" dat primirii de migranţi a avut câştig de cauză. Participarea insuficientă la consultarea populară nu a permis însă validarea acestui rezultat.
Comisia Europeană a lansat mai multe proceduri de infringement împotriva Ungariei, în special pentru nerespectarea legislaţiei europene în materie de azil şi pentru legea care permite urmărirea penală a celor care îi ajută pe migranţi.
Australia: Tabere de migranţi "offshore"
În 2017, numărul de migranţi primiţi în Australia cu vize permanente s-a diminuat sensibil, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, ca rezultat al unei politici care vizează să fie acceptaţi în ţară doar candidaţii cei mai buni, susţine guvernul de la Canberra.
Din 2013, Canberra respinge sistematic pe mare ambarcaţiunile cu imigranţi ilegali care vin în special din Afganistan, Sri Lanka şi Orientul Mijlociu, politică denunţată de organizaţiile neguvernamentale.
Cei care reuşesc totuşi să se strecoare sunt trimişi pe insulele Nauru sau Manus, în Papua Noua Guinee. Chiar şi atunci când solicitările de azil le sunt considerate justificate, nu sunt acceptaţi pe teritoriul Australiei.
Canberra susţine că salvează vieţi, descurajându-i pe migranţi de la plecarea pe un drum periculos. Sosirile de ambarcaţiuni în Australia, altădată aproape zilnice, au devenit extrem de rare.
Guvernul australian a început să-i evacueze discret pe copiii din Nauru, în faţa scandalului creat şi a preocupării faţă de sănătatea migranţilor, dintre care unii trăiesc de cinci ani în tabere de refugiaţi, ceea ce duce la depresii şi tentative de sinucidere, inclusiv în rândul copiilor. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citiţi şi:
Pactul global cu privire la migraţii este adoptat oficial luni, în pofida controverselor
Pactul global cu privire la migraţii: Principalele deplasări de migranţi din ultimii ani
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Spania: Soția premierului Sanchez a depus plângere împotriva unui influencer de extremă dreapta
Soția premierului spaniol Pedro Sanchez a depus plângere împotriva unui activist politic de extremă dreapta și influencer pe rețelele de socializare pentru o presupusă agresiune comisă miercuri într-o cafenea din Madrid, unde acesta a luat-o la întrebări în legătură cu un caz de corupție, relatează joi Reuters. Un
CEDO a respins o plângere a fostului premier croat Ivo Sanader referitoare la o condamnare pentru corupție
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere formulată de fostul prim-ministru croat Ivo Sanader împotriva uneia dintre condamnările sale pentru corupție, în care el a acuzat un presupus comportament părtinitor al judecătorului, relatează agenția EFE. În hotărârea publicată joi, CEDO a estimat
Șefa diplomației UE: Convorbirile între președinții american și rus lasă fără răspuns numeroase întrebări
Discuțiile telefonice între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin lasă fără răspuns numeroase întrebări, a afirmat joi șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, transmite Reuters. Kallas participă joi, în orașul eston Kuressaare, la o reuniune a miniștrilor de externe din țările nordice ș
Putin îi mulțumește liderului cecen Kadîrov pentru ajutorul în războiul din #Ucraina și îl susține în alegeri
Președintele rus Vladimir Putin i-a mulțumit liderului republicii Cecenia, Ramzan Kadîrov, pentru sprijinul oferit în războiului din Ucraina și i-a urat succes la alegerile generale care vor avea loc în Rusia în septembrie, relatează joi agenția EFE. 'Vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor cecenilor, tuturor c
Cancelarul german pledează pentru un 'parteneriat transatlantic fiabil', după o dispută cu Donald Trump
Cancelarul german Friedrich Merz a pledat joi pentru un 'parteneriat transatlantic fiabil', fără a răspunde direct amenințărilor președintelui american Donald Trump de a reduce trupele americane din Germania, în urma unei dispute între cei doi lideri cu privire la Iran, relatează AFP. 'În aceste vremuri tulburi, u
Presupusul lider al unui clan mafiot candidează din nou pentru un loc în parlamentul irlandez
Gerard Hutch, menționat într-un proces din 2023 ca fiind șeful unui cunoscut clan mafiot din Irlanda, va candida la alegerile parlamentare irlandeze în cadrul unor alegeri parțiale care vor avea loc luna viitoare, după ce, în urmă cu 18 luni, a ratat la mustață obținerea unui mandat în alegerile legislative, relatează joi Reuters.
Statele Unite au suferit o 'înfrângere rușinoasă', susține noul lider suprem iranian
State Unite au suferit o 'înfrângere rușinoasă', a afirmat liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, într-un mesaj scris difuzat joi de televiziunea de stat iraniană, la două luni după începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, relatează agențiile AFP și EFE. 'Astăz
Parlamentul European cere măsuri mai dure împotriva hărțuirii cibernetice în UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul European cere, într-o rezoluție adoptată joi, aplicarea strictă a legislației UE existente, o definiție armonizată a hărțuirii cibernetice și o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăți protecția victimelor. În rezoluția ad
Aproape 290 de nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace 2026, printre care probabil și Donald Trump
Circa 287 de candidați vor fi luați în considerare pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026, a declarat joi secretarul Comitetului Nobel norvegian, Kristian Berg Harpviken, precizând că președintele american Donald Trump se va număra probabil printre cei nominalizați, relatează Reuters. Printre cei nominalizați în acest an, 208
Președintele Lituaniei spune că țara sa ar trebui să se alăture misiunii SUA din Strâmtoarea Ormuz
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că susține aderarea țării sale la misiunea SUA pentru libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, adăugând că va prezenta propunerea Consiliului de Apărare al acestui stat baltic, relatează Reuters. Statele Unite fac presiuni asupra altor țări pentru a ajuta la restabilire
Rumen Radev consideră că există o mare probabilitate să devină noul prim-ministru al Bulgariei
Câștigătorul alegerilor legislative din Bulgaria din 19 aprilie, Rumen Radev, considerat prorus, a declarat joi în timpul constituirii noului parlament, în care partidul său deține majoritatea absolută, că există o mare probabilitate să devină noul prim-ministru al țării, informează EFE. Radev, care a demisionat din funcția d
Lavrov declară în Kazahstan că 'agresiunea' împotriva Iranului a afectat regiunea Caspică
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat joi, în cursul vizitei sale în Kazahstan, că războiul din Iran a avut un impact negativ asupra regiunii Mării Caspice, relatează EFE. 'Agresiunea neprovocată a SUA și Israelului împotriva Iranului a avut un impact extrem de negativ atât asupra Mării Caspice, cât și asupra zone
Dmitri Medvedev pune la îndoială adecvarea SUA de a juca rolul de mediator în conflicte
Este puțin probabil ca SUA să joace rolul unui mediator eficient în conflictele internaționale, ținând cont de acțiunile lor pe scena mondială, a declarat joi vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei, Dmitri Medvedev, citat de Reuters. Declarațiile lui Medvedev, fost președinte al Rusiei, par să contrazică poziția oficială a Kremlinului potr
Președintele iranian Masoud Pezeshkian afirmă ca blocada navală americană este 'sortită eșecului'
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat joi că blocada americană asupra porturilor țării sale este 'sortită eșecului' și nu face decât să agraveze tulburările din Golf, relatează AFP. 'Orice încercare de a impune o blocadă maritimă este contrară dreptului internațional (...) și este sortită eșecului', a declarat Masoud Pez
Armata ucraineană anunță rotații obligatorii de trupe pe front la fiecare două luni
Comandantul șef al armatei ucrainene Oleksandr Sîrski a anunțat joi că rotațiile soldaților desfășurați pe front devin obligatorii cu condiția ca aceștia să fi îndeplinit o misiune de maximum două luni pe poziții de luptă, relatează EFE. Sîrski a explicat într-un comunicat publicat pe contul său de Facebook că adoptarea acestei decizii,










