Datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, a depășit pragul de 60% din PIB, iar în aceste condiții cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială, arată o Informare transmisă miercuri de Guvern.

Informarea a fost prezentată de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței extraordinare a Executivului și a avut ca temă implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, ca urmare a depășirii pragului de 60% pentru indicatorul datorie publică în PIB.

Ministerul Finanțelor precizează că, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie, datoria publică a României, calculată conform metodologiei europene, reprezenta 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru al anului.

'Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice scadente. Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB', precizează documentul.

Regulamentul UE stabilește că pentru statele membre cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete. Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub 3% din PIB.

În cazul României, măsurile pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru o perioadă de ajustare de șapte ani.

Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural național pe termen mediu urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilității finanțelor publice și încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031.

România a primit recomandări (recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025) de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.

Astfel, respectarea plafoanelor de creștere a cheltuielilor nete și realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

'Prin urmare, măsurile prevăzute de legislația națională pentru depășirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene', mai arată Executivul.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.

'Această evoluție nu este automată, ci este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB și la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă', precizează Informarea.

Potrivit Guvernului, în condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)