Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, consideră că situația economică actuală din România nu are legătură cu o eventuală recesiune la nivel european, în timp ce ''Guvernul promovează o teorie privind o așa-numită recesiune tehnică''.

''Acest termen 'recesiune tehnică' este folosit în ultimii ani în câteva state europene pentru a determina contracția economică timp de două trimestre consecutive. Însă ceea ce avem noi în România este ceva mult mai amplu, nu este pur și simplu un tabel în care avem două scăderi consecutive ale PIB-ului în două trimestre consecutive. În primul și în primul rând, trebuie să lămurim care este cu adevărat situația contracției economice. Anul trecut, pe 2025, avem trei trimestre - trei trimestre nu sunt consecutive, că între ele avem trimestrul doi de creștere - dar avem trei trimestre de scădere economică, de contracție. După ce, cu un an înainte, în 2024, avem două trimestre consecutive de contracție. Asta înseamnă, dacă vreți, că în 2024 a fost un fel de recesiune tehnică, ea nu a fost chiar tehnică pentru că a fost însoțită și în 2024 de o rată a inflației foarte mare'', a declarat Peiu într-o conferință de presă la Parlament.

El a adăugat că, în 2025, nu doar că au existat trei trimestre de scădere economică, dar trimestrul IV a înregistrat ''o scădere extrem de mare, aproape 2% din Produsul Intern Brut''.

''Or regula generală spune că, dacă scăderea economică pe un trimestru este mai amplă decât 1,5% din PIB, atunci vorbim de o recesiune gravă. Mai observăm că, atât în 2024, cât și în 2025, Institutul de Statistică raportează creșteri anuale foarte mici ale PIB, de sub 1% - 0,9% în 2024, 0,6% în 2025, deocamdată. Deci, din acest punct de vedere, amplitudinea și repetarea doi ani consecutiv a episoadelor de așa-zisă recesiune tehnică indică un fenomen mult mai grav'', a spus senatorul.

Peiu a subliniat și discrepanța față de evoluțiile economice din restul Europei.

''Ce se întâmplă în România iese mult în afara tiparului european. (...) Ce se întâmplă în România acum nu este legat de o recesiune la nivel european. Este o recesiune pur și simplu locală, națională, românească. Ea nu are nimic de a face cu cauzele care au determinat în alte trimestre contracții la nivel european. Deci nu este un fenomen continental, este un fenomen pur românesc. Al treilea element extrem de important al acestei situații economice este o rată a șomajului de 6%, care iarăși, din punct de vedere al definiției, intră în categoria recesiune gravă. (...) Avem cele mai puține locuri de muncă vacante din Uniunea Europeană. Doar 0,6% din locurile de muncă din România sunt vacante. (...) Accelerarea ratei inflației, atenție, ne indică suplimentar o creștere de 60% a prețurilor la energie pe ultimul an, adică ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Cu 60% au crescut prețurile la energie, cu aproape 20% la energia termică. Mai trebuie spus că inflația va continua să crească alimentată de creșterea prețurilor de producție'', a explicat Petrișor Peiu.

Potrivit acestuia, nu există premise pentru o temperare a inflației cât timp prețurile de producție rămân la niveluri ridicate.

''De când avem actuala coaliție, prețurile de producție au crescut cu 68%. (...) Avem prețuri cu 68% mai mari în 2025 față de 2021 și aceasta ne arată că medicamentul găsit de guvernul Bolojan pentru rezolvarea situației bugetare a fost nepotrivit. De ce? Pentru că a crescut taxele de consum, TVA și acciză, în vreme ce aveam o creștere foarte, foarte pronunțată a prețurilor de producție și, în primul rând, a prețurilor la electricitate. Prețurile la electricitate continuă să crească și atunci este total nepotrivit să vii să crești taxele de consum. (...) Ceea ce noi propunem ca medicament de criză, urgent aplicat, este scăderea sau reîntoarcerea cotelor de TVA la cele de dinainte de creșterea lor din august 2025, plus rezolvarea problemelor legate de piața energiei electrice și a gazelor naturale pentru stoparea creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale'', a subliniat parlamentarul AUR.

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de INS. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)