Prioritizarea investițiilor și accelerarea celor finanțate din domeniul Transporturi și Infrastructură, precum și păstrarea unui ritm constant al acestor investiții reprezintă principala provocare pentru noul Executiv, potrivit programului de guvernare.

Printre măsurile prevăzute se numără: prioritizarea contractelor CNAIR și sistarea semnării de noi contracte; reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordine și reforma acestora; creșterea valorii rovinietei; liberalizarea transportului județean; sediu fiscal în România pentru companiile aeriene (condiționat de cadrul legislativ european) sau, ca soluție alternativă, introducerea unei taxe fixe pe fiecare bilet.

De asemenea, se are în vedere reducerea cu 20% a angajaților, reducerea numărului de consilii de administrație și formarea acestora din profesioniști, limitarea indemnizațiilor și a salarizării.

Măsurile de accelerare absorbție fonduri europene includ: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali și eliminarea 'sărăciei în transporturi' prin accesarea de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reformelor și investițiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 prin achiziția a 12 trenuri de metrou și sistem de automatizare și siguranță cu finanțare din Fondul pentru Modernizare; stații de reîncărcare pe rețeaua de drumuri de mare viteză printr-un program finanțat prin Fondul pentru Modernizare; implementarea unui program finanțat prin Fondul pentru Modernizare pentru 'înverzirea' operațiunilor aeroportuare și portuare, prin înlocuirea flotei de vehicule de transport și a utilajelor și echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu unele cu emisii zero.

În ceea ce privește restructurarea TAROM, aceasta se va face conform planului aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile TAROM vor fi raționalizate, flota va fi reînnoită și costurile vor fi reduse, astfel încât compania să redevină un actor aerian important în spațiul aerian european și internațional.

Se mai are în vedere înființarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), investiții pentru centre de management al traficului, baze de date, sisteme moderne de taxare și control.

Ca măsură pentru sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, se intenționează 'dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale'.

În domeniul mobilității militare, se va urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea rapidă și sigură. De asemenea, se va înființa Comitetul Național de Coordonare a Mobilității Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, se dorește finalizarea cât mai multor variante ocolitoare până în anul 2028, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale; prioritizarea transportului feroviar metropolitan, prin dezvoltarea de rețele de trenuri suburbane și metropolitane; introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute; crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă.

Investițiile prioritare în sectorul rutier sunt: Autostrada A1 Sibiu - Pitești și Lugoj - Deva, pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei; Autostrada de Centură a Bucureștiului A0, împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală; Autostrada A7 Ploiești - Pașcani; Autostrada A3 Transilvania Târgu Mureș - Cluj - Oradea; Autostrada A8 Unirii Târgu Mureș - lași - Ungheni; Autostrada Timișoara - Moravița; Autostrada A4 Sud 'Alternativa Techirghiol'; Autostrada Craiova - Lugoj cu ramificația spre Târgu Jiu; drumurile expres Craiova - Pitești, Arad - Oradea, Bacău - Piatra Neamț, Focșani - Brăila; conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu - Pitești, prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2).

În sectorul feroviar, prioritățile sunt: Magistrala Predeal - Brașov - Sighișoara - Simeria - Deva - Arad; Magistrala Arad - Timișoara - Caransebeș - Craiova - București; Magistrala Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor; magistralele Giurgiu - Videle și Constanța - Mangalia; stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București - Cluj - Budapesta; îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța; modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară.

În ceea ce privește materialul rulant, sunt prevăzute peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

La Metrou, prioritățile sunt Magistrala 6 Aeroport Otopeni -1 Mai; Magistrala 4 Gara de Nord - Gara Progresul; Magistrala 5 Eroilor - Iancului - Pantelimon; extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 și viitorul T2 - Aeroport 'Henri Coandă'.

În sectorul aerian, se intenționează dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' București și dezvoltarea terminalelor cargo.

Sectorul 'naval are ca priorități decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului, precum și parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. AGERPRES / (AS - redactor: Tina Dumitrescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

Program de guvernare/ Creșterea performanței spitalelor prin reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20%

Program de guvernare/ Dezvoltare și Administrație: Salarizare după performanță în administrația publică centrală și locală de la 1 ianuarie 2027

Program de guvernare/Deficitul va fi redus prin măsuri clare de diminuare a cheltuielilor publice; se va tăia unde există risipă

Program de guvernare/ Justiție: Eliminarea cumulului pensiei cu salariul și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani

Program de guvernare/Apărare: Creșterea cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, în contextul actual de securitate

Program de guvernare/ Revizuirea organizării și eficientizarea activității instituțiilor de cultură

Program de guvernare/Digitalizare: România ar trebui să atingă media UE la digitalizarea statului în doi ani