Campania electorală din aprilie 2025 nu a fost constructivă sau moderată, ci dimpotrivă a accentuat criza de încredere și a reflectat polarizarea și frustrarea, afirmă analistul politic Cristian Pîrvulescu, care apreciază că aceasta s-a desfășurat într-un climat tensionat, dar predictibil, marcat de polarizare, mesaje naționaliste și o competiție strânsă între competitori.

'În contextul anulării scrutinului din decembrie și repetării alegerilor prezidențiale, campania electorală s-a desfășurat într-un climat tensionat, dar predictibil, marcat de polarizare, mesaje naționaliste și o competiție strânsă între challengeri. Din aceste cauze, competiția electorală a fost puternic marcată de o campanie negativă, mai amplă și mai bine regizată decât în scrutinele anterioare. Atunci când programele există, ele sunt doar simple exerciții impuse. În loc să se axeze pe programe, soluții și viziuni pentru viitor, candidații și-au concentrat mesajele pe atacuri directe și indirecte, discreditări personale și teme menite să stârnească frică sau indignare', a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Cristian Pîrvulescu.

Analistul politic consideră că, departe de a fi o campanie 'cuminte' sau moderată, campania electorală din noiembrie 2024 a fost una care încă păstra elemente tradiționale.

'La competiția tradițională dintre PSD și PNL se adăuga însă și cea care dădea voce clivajului pro sau anti-Europa. Deși au luat-o în calcul, partidele-sistem și candidații lor nu au înțeles schimbarea de paradigmă și au fost puse în dificultate. Campania electorală din aprilie 2025 a fost negativă, tensionată și marcată de un discurs cu tendințe violente. Tema centrală a fost contestarea procesului democratic și a modului în care a fost organizat scrutinul, ceea ce a pus candidatul partidelor-sistem în defensivă. Retorica politică a fost dominată de acuzații dure, atacuri directe și polarizare accentuată. Mai multe partide și candidați au folosit retorica fricii și a 'pericolului iminent' pentru a mobiliza alegătorii. Tema 'turul doi înapoi' a devenit simbolul neîncrederii în instituțiile electorale, sugerând că unii actori politici au fost eliminați sau marginalizați prin metode controversate', a explicat Cristian Pîrvulescu.

El a arătat că 's-a speculat că procesul electoral a fost manipulat sau modificat în favoarea unor candidați, ceea ce, pe fundalul teoriilor conspiraționiste, a alimentat tensiunile'.

'Emoțiile negative (frustrare, revoltă, sarcasm) au fost vizibile atât în discursurile candidaților, cât și în reacțiile publicului, iar rețelele sociale au fost un spațiu de confruntare dură, adesea lipsită de argumente raționale. Campania din aprilie 2025 nu a fost una constructivă sau moderată, ci dimpotrivă a accentuat criza de încredere și a reflectat polarizarea și frustrarea', a subliniat profesorul Pîrvulescu.

Referindu-se la eficiența mesajelor competitorilor către populație, el a explicat că 'diferența dintre o campanie electorală pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale și cea pentru turul al doilea este semnificativă, atât din punct de vedere strategic, cât și tactic'.

'La primul tur obiectivul îl reprezintă mobilizarea propriei baze electorale. Candidații își afirmă clar identitatea politică, vorbesc în special pentru propriul electorat și folosesc un discurs nu neapărat ideologic, pentru că în România nu este o tradiție a dezbaterii ideologice, dar mai radicalizat și mai conturat. În schimb, la turul al doilea accentul cade pe câștigarea electoratului indecis și atragerea susținătorilor celorlalți candidați. Tonul devine mai moderat, iar mesajele tind să fie mai largi, mai incluzive și mai echilibrate. În campania pentru primul tur se utilizează o tehnică discursivă dură și polemică. Candidații se delimitează între ei, folosesc atacuri și încearcă să își marcheze un profil clar - naționalist, pro-european, reformist, tehnocrat etc', a arătat Pîrvulescu.

Spre exemplu, după cum a spus analistul politic, George Simion a avut un mesaj 'direct, simplu, antisistem, cu accent naționalist, eficient pentru electoratul conservator'.

'Simion a urmărit mobilizarea electoratului nemulțumit, din zonele rurale sau din segmentul tinerilor neangajați politic. A folosit un ton populist, apelând la teme precum 'turul doi înapoi', 'românii trebuie să își ia țara înapoi', respingerea influențelor externe, în special ale UE, nu și ale Administrației Trump, și combaterea 'trădătorilor de neam' din politică. A refuzat dialogul cu alți candidați și participarea la dezbateri pentru a ocoli teme care i-ar fi fost dificile. Mesajul său a fost eficient în rândul alegătorilor antisistem, sensibili la teoriile conspirației, care se simt victime ale sistemului politic post-decembrist, dar nu a reușit să atingă consistent electoratul urban educat. Campania sa a fost preponderent online, folosind stereotipuri tipice mediului virtual, dar fără a oferi soluții reale la probleme reale', a afirmat analistul politic.

În ceea ce privește prestația candidatului Alianței electorale 'România, Înainte!', Crin Antonescu, 'în rolul de challenger', profesorul Pîrvulescu este de părere că acesta 'a pus în scenă un discurs politic clasic, echilibrat, dar mai puțin incisiv'.

'Campania sa a pus accentul pe experiență, echilibru, stabilitate și apel la rațiune, poziționându-se ca o alternativă 'serioasă' la populism. Mesajele sale au inclus întoarcerea la anumite valori democratice, cu un echilibru între tradiție și modernizare și restabilirea prestigiului funcției prezidențiale. Deși discursul său s-a dorit argumentat și rafinat, pentru unii alegători din zona valoric liberală a fost perceput drept distant și învechit, mai ales în contrast cu stilul combativ al lui Simion. În acest fel, Antonescu a reușit totuși să își asigure susținerea unei părți a electoratului care societal se revendică de la liberalism. Nu a putut ocoli dezbaterile, dar a fost obligat să adopte o strategie defensivă, care nu poate seduce electoratul antisistem pro-european', a subliniat analistul politic.

În schimb, afirmă el, electoratului antisistem cu deschidere pro-europeană i se adresează Nicușor Dan, al cărui mesaj central este 'omul din afara sistemului'.

'Nicușor Dan și-a construit campania în jurul unor teme recurente din cariera sa: independența față de partide, integritatea personală, competența și lupta împotriva corupției și birocrației. Aceste mesaje au fost calibrate pentru electoratul urban, educat, activ civic și dezamăgit de clasa politică tradițională. Deși a reușit să consolideze o bază solidă de susținători în mediul urban, Nicușor Dan nu a reușit să atragă electoratul din mediul rural și electoratul tradițional și a fost vulnerabil la atacuri instituționale și la campania negativă', a explicat profesorul Pîrvulescu.

Totodată, afirmă analistul politic, 'prezența lui Victor Ponta în campania electorală din 2025 a fost dominată de o retorică extremistă, populistă și cu accente nostalgice, la concurență cu George Simion, urmărind o așa-zisă revenire la 'normalitate' ('turul doi înapoi' ca temă centrală trimițând la o așa-zisă resetare 'democratică'), critica 'sistemului' și a instituțiilor și un accent special pe criticarea autorităților electorale'.

'În același timp, discursul său a fost accesibil, cu un ton colocvial, menit să rezoneze cu publicul din zonele tradițional favorabile PSD. Participarea selectivă la dezbateri a fost menită să îl potențeze în raport cu alți candidați, dar și cu George Simion. Mesajul lui a fost eficient într-o zonă de nișă, dar pare să nu fi reușit să capteze agenda națională sau să atragă electoratul tânăr sau indecis, mai ales în fața candidaților care au dominat online-ul și mass-media', a subliniat Cristian Pîrvulescu.

Solicitat să se refere la interdicția de a critica contracandidații, impusă de Autoritatea Electorală Permanentă, analistul politic a afirmat că reglementarea criticării contracandidaților ridică întrebări serioase privind echilibrul dintre protejarea unui climat electoral echilibrat și respectarea libertății de exprimare.

'Pe de o parte, există suficiente argumente pentru combaterea discursului instigator la ură și promovarea unei campanii constructive pentru protejarea integrității procesului electoral. Pe de altă parte, nici contraargumente împotriva unei astfel de reglementări nu pot fi trecute cu vederea. Libertatea de a critica este esențială într-o democrație și cu atât mai mult în context electoral, când cetățenii trebuie să cunoască punctele slabe ale candidaților. O astfel de reglementare, dacă este formulată vag sau aplicată în mod generalizat, poate conduce la o limitare periculoasă a libertății de exprimare. Într-o democrație funcțională, critica între candidați nu este doar permisă, ci necesară pentru informarea alegătorilor. În schimb, o reglementare clară care interzice doar calomnia sau discursul incitator la ură - și nu critica onestă - ar fi mai potrivită și mai echilibrată', a punctat Cristian Pîrvulescu.

Analistul politic a subliniat că, 'dacă actuala campanie electorală este percepută ca fiind formală, controlată sau lipsită de substanță, atunci încrederea în democrație și în instituții riscă să scadă'.

'În schimb, o campanie deschisă, onestă și bazată pe competiție de idei ar putea întări sentimentul că votul contează și că instituțiile lucrează în interesul cetățenilor', a spus profesorul Cristian Pîrvulescu. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)