Președintele Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN), Silviu Predoiu, candidat la alegerile prezidențiale din luna mai, a evidențiat, într-un interviu acordat AGERPRES, că viziunea sa pentru țară este România lider regional în cinci ani și România în primele zece state din Europa în zece ani.

El promite că se va adresa des românilor pentru că președintele este 'o voce' care nu poate fi ignorată, iar despre politica externă spune că are sens doar ca 'o prelungire' a politicii interne. Silviu Predoiu vrea ca politica externă să fie una 'demnă' și care să reflecte interesele noastre.

Președintele PLAN își dorește revizuirea Constituției pentru implementarea Referendumului din 2009 pentru un Parlament cu 300 de membri, clarificarea suprapunerii de competențe președinte-premier, reorganizarea teritorială, demilitarizarea serviciilor de informații, vot universal de la 16 ani și dreptul de a candida la Senat și Camera Deputaților de la 18 ani.

Silviu Predoiu consideră necesară o actualizare a cadrului legislativ referitor la serviciile secrete și o formulă prin care tinerii să fie încurajați să se înscrie pentru 'pregătire militară temporară, care să le dea un statut de rezerviști'.

El propune crearea unui organism, sub autoritate parlamentară, pentru gestionarea interceptărilor, care să nu mai fie atributul SRI.

AGERPRES: Ce vă determină să reveniți în mai în cursa electorală pentru Cotroceni? Anul trecut, în noiembrie, ați obținut 0,12% din sufragii. Ce șanse vă dați în această nouă competiție electorală?

Silviu Predoiu: Am intrat în cursa prezidențială în noiembrie fără să-mi fac un calcul câte voturi voi obține. Am intrat în cursă gândindu-mă cum arată România la momentul respectiv și cum aș vrea eu să arate. Și dincolo de cum aș vrea eu să arate, cum știu prin experiența profesională pe care o am, prin contactele pe care le-am avut de-a lungul carierei în străinătate, în țară, prin discuții, cum ar putea să arate cu adevărat, nu doar cum ar putea, cum poate cu certitudine să arate România dacă ea nu ar fi pe mâna unor persoane incompetente. Asta m-a animat. Dorința de a schimba viața românului. Dorința de a trăi într-o țară demnă, respectată, care să existe cu adevărat în conștiința comunității internaționale de care să fim mulțumiți, care să fie în siguranță și în pace.

Am intrat în cursă și, într-adevăr, am obținut un scor remarcabil de 0,12%. Am pierdut. Primii doi care s-au calificat pentru turul 2 la momentul respectiv sunt singurii câștigători. Toți ceilalți au pierdut. Mi se pare că procentul este irelevant. Se înscriu la 'au pierdut'. Și atunci eu v-aș propune un calcul simplu. Eu am pierdut de 80.000 de lei. Atâta a costat campania mea. Domnul Ciolacu a pierdut de 14 milioane de euro. Domnul Ciucă a pierdut de 7 milioane de euro. Vorbesc de cifrele publicate de AEP. Domnul Geoană de 6 milioane. Care pierdere a fost mai onorabilă?

Am satisfacția că nu am spus nicio minciună. Am satisfacția că nu am promis nimic din ceea ce nu aș putea să fac și nimic din ceea ce nu ar fi posibil să se întâmple cu România. Am intrat în cursă pentru că, din noiembrie până acum, nu s-a schimbat nimic în bine, după cum constatăm. Ba parcă am impresia că se merge tot spre mai jos. Am intrat cu aceleași ambiții și cu aceeași determinare. Ambițiile vizează România, vizează românii, vizează copiii mei, nepoții mei, copiii dumneavoastră, nepoții dumneavoastră. Asta am făcut toată viața. Am servit comunitatea căreia îi aparțin.

AGERPRES: În ultimii 35 de ani am avut ca proiecte de țară România în NATO, România în Uniunea Europeană, România educată. Care este proiectul dumneavoastră de țară?

Silviu Predoiu: În primul rând, apreciez că ați menționat România educată. Este gluma cea mai amară pe care ne-a servit-o domnul președinte Iohannis. O Românie educată... Numai elaborarea proiectului a durat mai mult decât intrarea noastră în NATO și UE. A durat șapte ani. Ce a ieșit, am văzut.

Dar lăsăm, vorbesc despre viziunea mea. România, în momentul de față, este pe poziția șase în Europa ca populație și pe poziția 8 în Europa, ca suprafață. Și aici se încheie prezența României în top 10 în Uniunea Europeană. La elementele pe care le-a dat Dumnezeu, nu pe care le-am făcut noi. La ce am făcut noi, până acum, sub guvernarea înțeleaptă a partidelor pe care le vedem în fiecare zi în ultimii zece ani, suntem pe ultimele locuri la toți indicatorii. La educație, la sănătate, la speranță de viață, la speranță de viață sănătoasă, la performanțe economice, la cercetare.

Dau mereu acest exemplu pentru că este foarte dureros. Ne-am bătut să aducem în țară proiectul ELI-NP, Laserul de la Măgurele. Ne-am bucurat când am primit Laserul și am spus, în sfârșit, vor veni miliarde, vor veni cercetătorii, se vor întoarce în țară. Am adus proiectul pe mandatul unui marinar și l-am pierdut pe mandatul unui profesor de Fizică. Și nimeni nu răspunde pentru aceste lucruri.

Proiectul meu este 'România în primii zece' - viziunea pentru România Am convingerea că putem să mobilizăm românii doar cu proiecte curajoase, cu standarde foarte înalte. Să nu confundăm strategic cu tactic. Hai să mergem pentru cât mai mult! România, în primele zece la majoritatea indicatorilor. În 10 ani de zile să fim acolo. Hai să începem cu România, lider regional. Și mă întorc iar la statistici: România, în momentul de față, este cel mai mare și cel mai populat stat balcanic. Degeaba avem aceste atuuri. Nimeni nu te face lider regional doar pentru că ești cel mai mare și cel mai populat. Deși acestea sunt premise excepționale. Te face lider regional și te recunoaște dacă ai inițiative, dacă ai voce. Din păcate, România, deși este cea mai mare țară din Balcani, este tratată ca o țară mică și va fi întotdeauna tratată ca o țară mică atâta vreme cât are în fruntea ei oameni mici. Pentru că oamenii din fruntea ei definesc România! Viziunea mea este: România lider regional în cinci ani, România în primele 10 state din Europa în 10 ani.

Este posibil și avem exemple! Foarte puțini știu că, la nivelul lui 1960, Coreea de Sud avea jumătate din PIB-ul României. Și a reușit prin ambiție, prin coordonare, prin perseverență să ajungă, în 20 de ani - știm toți unde a ajuns. Aceasta este viziunea mea, pentru că un candidat la Președinție trebuie obligatoriu să aibă o viziune. De aici încolo, urmează o serie de măsuri care decurg din această viziune și care se regăsesc în toate domeniile - de la social, la economic, la securitate șamd.

AGERPRES: Care vor fi primele trei măsuri pe care le veți lua în primele 100 de zile de mandat?

Silviu Predoiu: Este o întrebare care revine frecvent sub diferite forme pentru că lumea vrea să știe concret ce vei face. Și pot să înțeleg, pentru că am avut atâta așteptare și a venit atât de puțin în schimbul așteptării noastre încât ne-am săturat și vrem. Trebuie, însă, să fim realiști în abordare. Competențele concrete ale președintelui sunt destul de limitate. Termenul de concret asociat cu ce poate să facă președintele pare, prin raportare la Constituție, destul de nepotrivit. Prima măsură pe care o iei în mod inevitabil e să îți numești echipa de consilieri Și o să spuneți: 'Asta trebuie să facă oricine. Care e șmecheria?'. Trebuie să o faci în așa fel încât să marchezi din prima clipă diferența. Atunci când îți numești consilierii, să ai curajul să-l iei pe fiecare de mână, să-l pui în fața presei și să spui: 'Domnul sau doamna X va fi consilier pe politică internă pentru că'. Și să spui de ce! Dacă o numești pentru că ți-e nepot, asta să spui. Dacă o numești pentru că ai certitudinea că prin pregătire, prin perseverență, prin modul în care a lucrat până la momentul acela pentru România, poate să fie o garanție că va aduce valoare adăugată actului decizional la nivel prezidențial, trebuie să o spui.

Spuneți-mi cine au fost consilierii domnului președinte Iohannis? Mai degrabă vi-i aduceți aminte pe cei ai președintelui Iliescu, sunt convins. Sau ai președintelui Băsescu. Cine a fost consilierul pe securitate națională, primul consilier de pe lista oricărui președinte, în mandatul domnului Iohannis? A fost domnul general Oprișor. Nu îl știe nimeni pentru că nu l-a văzut nimeni niciodată.

Un alt pas - să clarificăm cum se lucrează cu CSAT. Atâtea lucruri s-au dus în piață despre 'CSAT-ul a hotărât' încât este o mare confuzie. Să începi cu ședință de CSAT și să clarifici modul de lucru și să explici public. Problema principală a Președinției este transparența. De aceea, rămâne loc foarte mult pentru tot felul de interpretări. Președintele trebuie să facă propuneri pentru numirile la servicii, pe aceeași formulă. Președintele propune, iar Parlamentul aprobă șefii serviciilor. Trebuie făcute în aceeași formulă: 'Numesc pe domnul sau doamna X la serviciu cutare 'pentru că''. Vreau să știu ce anume îl recomandă în opinia domniei sale. Îl propun 'pentru'...

În primele 100 de zile vă garantez că aș fi prezent la cât mai multe ședințe de Guvern, astfel încât atunci când aș ieși obligatoriu cu un raport de activitate la 100 de zile, o informare, să pot să vorbesc despre cât mai multe lucruri. În primele 100 de zile, aș face măcar o dată adresare către Parlament, care este un atribut al președintelui, pe care nu l-au folosit.

Am auzit candidați care spun: 'Voi deschide minele'. Aș vrea să aflu ce secret a descoperit ca să deschidă minele. Am auzit candidat care spune: 'După ce voi fi președinte voi opri toate dosarele politice'. Aș vrea să-mi spună cum. Le va citi? Cine i le dă să le citească? Și dacă le citește și constată că sunt politice, cum le oprește președintele? Nu pot să promit lucruri care sunt împotriva legii și care sunt minciuni. Nu pot să promit că voi respecta poporul și să-l mint pentru că înseamnă lipsă de respect.

Ce voi face? Voi vorbi! Cea mai importantă arma a președintelui este vocea. Și este potențată de milioanele de români care l-au ales. Asta îi dă autoritate și credibilitate. Iar atunci când vorbește președintele, chiar dacă nu poate să dea ordine, nu are putere legislativă, vorbește cu autoritatea a milioane de români și sunt obligați să-l asculte. Poți să-l ignori o dată. Dacă repetă a doua oară, a treia oară, a patra oară același mesaj, cei care îl ignoră încep să aibă greutăți pentru că sunt de-a curmezișul cu cei pe care îi reprezintă. Deci, aș vorbi, m-aș adresa în permanență tuturor!

AGERPRES: Ce fel de politică externă veți duce în următorii cinci ani pentru România? Am avut în ultimii 35 de ani axa București - Londra -Washington, apoi revitalizarea relațiilor cu Țările Arabe, mai apoi consolidarea relațiilor cu statele membre UE și NATO, parteneriatele strategice. Pentru dumneavoastră, care este cel mai important element de politică externă?

Silviu Predoiu: Politica internă, politica externă nu există în abstract. Nu faci politică externă ca să fii prieten cu domnul Trump sau cu Regele Charles. Asta o faci pe plan personal dacă ești în stare. Este modalitatea prin care un stat își apără și își promovează interesele interne în plan extern. Am intrat în NATO nu ca să fim membri NATO și să ne plimbăm pe culoare și să mâncăm la cafeteria din NATO. Am intrat în NATO ca să oferim siguranță cetățeanului român. (...) Vreau ca cetățeanul român să se simtă în siguranță. Am intrat în Uniunea Europeană nu pentru că nu aveam în ce să mai intrăm, ci pentru că este un mecanism gândit, în primul rând, economic și politic și el se tot dezvoltă câteodată în direcții în care poate ar trebui să fim mai temperați. Am intrat acolo ca să îi oferim (n.r. - țării) condiții mai bune pentru dezvoltare economică, pentru bunăstarea românului. Și să știți că, în ciuda multor păcate ale Uniunii Europene, intrarea noastră în UE ne-a adus beneficii. La fel trebuie să fim în continuare în planul politicii externe.

De ce nu funcționează politica noastră externă la modul serios? Pentru că nu am mai avut obiective de politică internă de vreo 20 de ani. Pentru că de 20 de ani, băltim, stagnăm. Nu facem nimic decât să aprobăm: 'România este predictibilă!' E predictibilă în a da din cap și a spune da! Uitați-vă în discursurile politicienilor și vedeți de câte ori găsiți în discursuri formula 'România este un factor de stabilitate'. Ne referim la politica externă. 'Un factor de stabilitate și România este un furnizor de securitate'. Factor de stabilitate, un stat care a avut 114 modificări la Legea educației în zece ani, care are trei legi de salarizare unică, niciuna pusă în practică, care are nenumărate amendamente la legile de pensionare, un stat care anunță, după o zi pe alta, suprimarea de beneficii, cum spun ei pentru IT-iști sau pentru cei care au lucrat în condiții grele? Asta nu înseamnă predictibilitate decât în mintea unor persoane care nu doar că nu înțeleg, au greutăți în a pronunța cuvântul predictibilitate pentru că, ce să vezi, sunt cam multe consoane acolo. Când vorbim despre securitate, 'România este un factor de securitate'. Un factor de securitate nu este unul care stă toată ziua cu mâna întinsă și vorbește despre cum este el apărat de NATO și de SUA. Un factor de securitate este unul care vorbește despre armata sa și nu uită nicio clipă că militarii români sunt militari NATO. Și atunci când spui: 'Ne apără NATO!' Da, ne apără NATO! Adică, ne apără militarii români - 70.000. 'Știu eu dacă sunt pregătiți?' Păi, să fie pregătiți! Asigură-te, în participare la misiuni internaționale organizate și organizate nu de Horațiu Potra, ci de statul român, la ''Căștile albastre'' și altele. Du-te și educă-i! Învață-i! Dar învață-i și, mai întâi, respectă-i acasă! Dacă îți bați joc toată ziua de ei, normal că speri să te apere soldatul american, că pe ăla îl respecți.

Sunt întrebări: 'Cum ne poziționăm vizavi de UE?' Eu consider că este greșit. Sau: 'unde să alegem între UE și SUA în contextul actual?'. Noi suntem UE, noi nu putem să spunem altceva. Cum adică? E în continuare chestia asta, noi nu interiorizăm. Decidentul politic când vine și ne spune: 'UE a hotărât'. Păi, n-ai fost acolo? Nu ai votat, că e ca la CSAT. Deciziile se iau cu unanimitate, unele, cu majoritate altele. Spune-mi, dacă ai votat 'pentru' sau 'contra'? Degeaba îmi spui că UE a hotărât închiderea minelor sau închiderea termocentralelor sau oprirea încălzirii cu lemne. Tu ce ai votat? Așa aș vrea să înceapă politicianul: Noi am votat împotrivă pentru că înțelegem că sacrificarea animalelor, în contextul sărbătorilor religioase, nu este vorba doar despre a pregăti hrana. Este vorba de un ansamblu de tradiții care definesc cultura și satul românesc. Dă o argumentație! Dar dacă noi nici măcar nu înțelegem ce înseamnă aceste lucruri și ne grăbim doar să aprobăm, degeaba bombănim acasă.

Ce vreau eu pentru România ca politică externă este o politică demnă, o politică așezată, o politică a respectului care, într-adevăr, să reflecte interesele noastre. Să ne stabilim interesele, că de-aia spun, hai să fim primii din Balcani! Ce înseamnă asta? Să avem educație ca lumea. Hai să vedem cum putem în planul politicii externe să ajutăm educația, cum putem în planul politicii externe să ajutăm dezvoltarea economică. Păi nu mergând șeful statului, însoțit într-un team-building cu colegii lui de la Cotroceni, că a fost numai cu consilierii de la Cotroceni, într-o vizită la viceprimarul din Rio de Janeiro. Șeful statului român, care reprezintă statul român, se duce în vizită oficială la viceprimarul de la Rio? Ci, mergând acolo unde poți să aduci profit! Asta înseamnă diplomație economică și diplomația economică se face pe paliere: MAE, o componentă a diplomației parlamentare de care nimeni nu vorbește astăzi, dar care trebuie să fie foarte solidă. Parlamentarii noștri nu sunt membri în tot felul de comisii de prietenie doar ca să facă câte o excursie pe an. Are o logică în spate. Diplomația economică prezidențială este extrem de importantă. Noi avem instrumentele, nu le folosim sau le folosim greșit pentru că nu știm ce trebuie să facem cu ele.

AGERPRES: Este necesară o reformă a legii fundamentale a țării și la ce capitole? Considerați necesară reformarea Curții Constituționale? Cum vedeți posibil acest lucru?

Silviu Predoiu: Consider că trebuie să facem o reformă aducându-ne aminte: Constituția României a fost elaborată după Revoluție. Părinții Constituției au fost bine intenționați. Preocuparea lor a fost să răspundă unor nevoi ale momentului. Au încercat să vadă și în viitor, dar era foarte greu să vedem cum va evolua România. Au creat o Constituție validă pentru acel moment. S-au făcut niște modificări la Constituție, la un moment dat, dar ele au vizat mai mult niște interese personale ale celor care au înaintat propunerile: prelungirea mandatului de președinte și chestiuni din astea. Mi se pare că trebuie să aducem modificări Constituției și o să vă dau câteva exemple: Constituția trebuie să reprezinte instrumentul de bază pentru a dovedi caracterul democratic al statului. Ea trebuie să întărească. Hai să implementăm Referendumul din 2009: să scriem în Constituție că Parlamentul nostru are 300 de membri. Oricum cifra este umflată artificial. Populația scade și la noi Parlamentul crește.

Hai să facem niște modificări ca să clarificăm suprapunerile de competențe între președinte - premier, să clarificăm în Constituție competențele CSAT, lucru care a dus la tot felul de confuzii și aberații până la urmă. Să modificăm problema cu reorganizarea teritorială pentru că trebuie operată în Constituție. Și este un must! Nu putem să înjurăm tot ce a fost comunist, dar să ne bucurăm că avem aceleași delimitări geografice stabilite în '68 de Ceaușescu. Trebuie să înțelegem că lumea se schimbă, că altfel poți să atragi fonduri.

Este o inițiativă pe care o promovez gândindu-mă la tineri. Dacă am stabilit că pot să își întemeieze familie de la 16 ani, că pot să lucreze cu contract individual de la 16 ani plătind taxe și impozite, deci considerăm că sunt responsabili, hai să ne gândim și la votul de la 16 ani. Nu poți doar să ceri și să nu dai. (...) Să clarificăm în Constituție pentru că se prevede acolo că poți fi ales în Camera Deputaților la 23 de ani și în Senat de la 33 de ani. De ce sunt 10 ani între cele două Camere? Pentru că ele fac același lucru la noi. De ce trebuie să ai 33 ca să candidezi la Senat și 23 la Camera Deputaților? Dacă ar fi o diferență în atribuțiuni, care să justifice experiența de viață, aș înțelege. Dacă în marea majoritate a țărilor din Europa poți fi ales în Parlament de la 18 ani, de ce trebuie să ne cramponăm noi de 23 și 33 de ani? Să fie 18 ani.

Hai să ne uităm la serviciile de informații despre care toată lumea își dă cu presupusul. Să facem în Constituție prevederea că sunt demilitarizate. Au fost propuneri repetate. Lumea nu știe despre ele. Refuzul a venit de la politician: 'Nu, nu e încă momentul'. Hai să demilitarizăm serviciile de informații. Suntem ultimii din Europa care au servicii militarizate de informații.

Aș face niște amendamente și la Curtea Constituțională. Știți la ce aș umbla? La alegerea membrilor. Aș avea o prevedere: pot fi aleși în Curtea Constituțională doar magistrați judecători cu grad de Înaltă Curte și cu experiență profesională de minimum 10 ani. În felul acesta aș merge clar către o abordare profesională, o garanție a înțelegerii și a experienței directe. Acum, este suficient să ai studii de Drept. Să reducem cumva suspiciunile de atașamente politice. Nu o să le eliminăm niciodată. Dar vorbind despre un corp profesional, ales pe baze profesionale, care reprezintă cea mai înaltă formă - judecători de Înaltă Curte și care are și o experiență minimă de zece ani, putem, plecând de aici, să schimbăm percepția. Acum percepția față de Curte, și implicit deciziile Curții, e destul de nepotrivită în raport cu misiunea Curții, dar e justificată prin ceea ce vedem.

AGERPRES: Candidați la funcția supremă în stat care înseamnă și comandant al forțelor armate. Ați fi de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu?

Silviu Predoiu: E mult mai ușor să distrugi ceva decât să reconstruiești. Este foarte complicat, astăzi, să vii și să spui 'serviciul militar obligatoriu'. Indiferent de argumentație. Mai mult decât atât, eu am niște convingeri. Am fost o viață întreagă în uniformă, într-o uniformă virtuală, pentru că în serviciul de spionaj nu purtăm uniformă. Sunt general cu patru stele, am luptat pentru România și mi-am asumat tot ce a implicat jurământul militar. Am luptat în fiecare zi nu pentru ca România să fie pregătită să câștige războaie, ci ca România să nu lupte în niciun război. Mi se pare că trebuie să acceptăm că războiul nu mai e soluție pentru nimic în secolul XXI, în care poți să distrugi pe cineva doar anulându-i accesul la echipamente, la tehnologie. Dar, până când vom interioriza mesajul și vom asuma că nu asta este calea, trebuie să fim pregătiți.

Reintroducerea serviciului militar ar fi extrem de complicată și contraproductivă. Haideți să găsim o formulă în care să încurajăm tinerii să se înscrie pentru pregătire militară temporară, care să le dea un statut de rezerviști și să putem să contăm pe o populație pregătită într-o eventualitate, pregătită să respingă o agresiune până când alianțele pot să intervină să ne sprijine. Dar să găsim formula în care să-i stimulăm să fie interesați. Am văzut niște încercări. Dacă veniți o să învățați să vă jucați cu busolele prin curte, o să mergeți prin pădure, să puteți să vă faceți tabără de munte. Nu asta e ideea când îi chemi.

Uitați-vă la celelalte state: au serviciul militar în care te înscrii și primești un beneficiu material. Ești plătit la o cotă decentă. Ai niște facilități în a intra la studii. Vicepreședintele american, G.D. Vance, și-a susținut studiile cu veniturile realizate ca militar. Să-i atragem, să vadă un beneficiu, să creezi niște facilități pentru cei care au urmat pregătirea militară, pentru că e în interes național, așa cum o recunoaștem. Deci pot să mă gândesc la o formă de serviciu militar voluntar, cu o durată de șase luni de zile - că spuneau unii trei săptămâni sau o lună, nu faci nimic într-o lună - de șase luni de zile, sau cu posibilitatea de prelungire, dacă unii doresc, dar să găsim elemente de stimulare a interesului. Și în ziua de astăzi știm foarte bine care sunt: susținerea la studii, plată și așa mai departe.

AGERPRES: Ca fost șef al SIE, ați opta pentru o reorganizare a serviciilor secrete și ce anume ați schimba?

Silviu Predoiu: Aș lupta pentru Legile Securității, în primul rând, când vorbim de serviciile de informații. Legea Securității Naționale din 1991. În 1991, nu exista internetul, nu exista telefonia mobilă, nu exista recunoașterea biometrică, nu exista războiul cibernetic, nu existau o grămadă de elemente care astăzi sunt arme. Nu existau! Legea nu le-a prins. Ele au fost apoi, prin tot felul de amendamente, în regulamentele serviciilor. Legile de funcționare a serviciilor. Cea mai nouă lege este cea a SIE, care e din 1998. Vă dați seama de când sunt celelalte. Au fost câteva inițiative pentru Legile Securități și toate erau aberante și au fost fluierate, pentru că plecau de la ideea că trebuie să ne dați cât mai multe competențe, dar nu înțelegeau că atunci când ceri, trebuie să și dai. Găsește și mecanismele. În aceleași legi, întărește mecanismele de control, mecanismele de verificare, astfel încât atunci când legea iese și spune, 'având în vedere nivelul amenințărilor, sunt necesare competențe pentru asta, asta, asta', cetățeanul care ar fi interesat să vadă ce spune legea, să vadă că sunt mecanisme de control create, nu poveștile despre comisiile parlamentare, care sunt inutile. Nu pentru că ar fi manipulate, ci pentru că nu știu ce trebuie să facă. Deci aș vedea, când vorbesc de servicii, în primul rând această nevoie de actualizare a cadrului legislativ.

Serviciul de Informații Externe, evident vorbesc cu anumită părtinire, dar în sens pozitiv, a parcurs un program de reformă de zece ani. Niciun alt serviciu nu a făcut acest exercițiu și a fost aranjat în așa fel încât a ajuns în postura, și iarăși lumea nu știe pentru că directorii nu au ales să vorbească, în postura în care a dat consiliere unor servicii occidentale despre cum s-a reformat. Deci, este reformat.

Dacă vorbim despre alte servicii, m-aș uita un pic la încărcătura profesională. Aș insista pentru un organism cu autoritate parlamentară pentru gestionarea interceptărilor și aș lua de la SRI acest atribut. Nu pentru că nu am încredere în ei, ci pentru că populația e sătulă și nu mai are încredere. Și aș găsi o altă formulă, deci aș propune, că nu președintele face acest lucru, un organism sub autoritate parlamentară, nu ca să generez un alt serviciu, cum au înțeles unii, eu am tot prezentat o inițiativă de acest gen în ultimii cinci ani de activitate tuturor celor care puteau să promoveze - comisii, președinți ai Senatului, Camerei Deputaților. Toată lumea a ridicat din umeri din varii motive. Deci aș insista pentru un serviciu independent. M-aș uita iarăși la atribuțiuni, pentru că poate sunt prea multe grupate sub o singură pălărie, dar altfel nu....

AGERPRES: Cum i-ați convinge pe cei din diaspora să vă voteze și apoi, ca președinte al tuturor românilor, ce mesaj le-ați transmite românilor din străinătate, pentru a-i determina să revină în țară?

Silviu Predoiu: Nu știu ce să le transmit, în afară de mesajul meu pentru România. Am rude, un număr mare de rude, din satul părinților mei, tatălui meu, care lucrează în străinătate. Vorbesc cu ei din când în când. Știu care sunt frământările, știu de ce au plecat, știu de ce nu se întorc. ''Pentru că astăzi - îmi spun - s-ar putea, dacă vin în țară, să câștig un pic mai mult decât câștig acum în Marea Britanie, dacă iau în calcul prețul vieții și așa mai departe. Dar nu vin, pentru că nu sunt convins că s-a schimbat ceva în atitudinea față de noi, față de români în general, a autorităților. Nu vin pentru că nu e respect. Nu vin pentru că sistemul medical nu funcționează. Nu vin pentru că sistemul de educație nu funcționează'.

Mesajul meu pentru ei este: 'Haideți să reparăm țara, vă promit că va fi...' Eu nu spun: 'Veniți acasă, că vă chem eu', nu spun, 'Vă promit, cum spunea cineva, 20.000 de euro', pentru că ar fi aberant. Nu pot să promit celor care au plecat beneficii, ignorând pe cei care au rămas. Vă promit că împreună putem să avem o țară în care să vreți să vă întoarceți. Degeaba apelurile astea 'să vină românii'. Nu, să vrea să vină românii. Hai să construim acasă o Românie în care să spună 'uite, e ca la noi, în Spania sau în Anglia'. N-am de gând. Am primit tot felul de sugestii: 'promiteți-le avantaje la înscrierea de firme'. Nu pot să mint. Nu-mi propun să mint, să amăgesc. Vreau avantaje, vreau facilitate în înscrierea de firme, ușurință să-ți înscrii o firmă, pentru toți românii, nu doar pentru cei care s-ar întoarce de afară. Vreau educație bună pentru toți. Și dacă va fi, putem să fim convinși că vor veni de afară. Și se poate obține acest lucru. Se poate obține prin competență, nu prin numiri în glumă.

AGERPRES: Cum veți garanta ca președinte că statul își protejează propriii cetățeni în fața dezastrelor? Dacă veți fi președinte, cum veți vedea rolul României în acordarea de ajutor statelor vecine în situații de criză?

Silviu Predoiu: Domnul Ponta a încercat să explice, să justifice - la momentul afirmațiilor care stau la baza întrebării - , a încercat să justifice modul în care a obținut cetățenia. Și a forțat foarte mult nota. Nu acela era răspunsul. Există acorduri de acțiune în caz de dezastre naturale. Și atunci a fost pus în aplicare un plan existent deja. Dumnealui a vrut să arate că a făcut ceva extraordinar și că în schimbul acelui gest extraordinar și nemaipomenit a primit o recunoaștere pe care, vezi Doamne, el n-ar fi cerut-o altfel. Nu, nu este așa. Nu a făcut nimic altceva decât ceea ce prevedea legea, că altfel ar trebui să-l ia organele de drept și să-l întrebe despre ce este vorba. Există prevăzute moduri de acțiune în cazul unor dezastre și inclusiv moduri de cooperare cu statele vecine pe spețe, pe situații și așa mai departe. Nu trebuie inventat ceva. Trebuie doar să te asiguri că sunt cunoscute și respectate. O să spuneți 'Păi, președintele?'. Președintele, scrie acolo, 'veghează la buna funcționare a autorităților publice'. Este unul dintre atributele sale să vegheze. Cum? Prin consilieri, prin discuții, prin participare la ședințele de Guvern, în ședințele CSAT să se reamintească. Dar acesta este atributul. Nu cred că trebuie altceva.

AGERPRES: Deși România a investit mult și s-a încadrat în toate țintele Programului Visa Waiver, SUA au suspendat intrarea țării noastre în acest program. Cum va rezolva diplomația românească această problemă în perioada următoare? Aveți contacte la Washington, pentru a discuta direct cu oficiali americani despre rezolvarea problemei?

Silviu Predoiu: Mă gândesc să-l sun pe domnul Dragoș Sprânceană.... Glumesc! Nu o să-l sun pe domnul Dragoș Sprânceană. Războiul Administrației Trump nu este cu România și cu admiterea României în programul Visa Waiver. Este cu Administrația Biden. Și am văzut că are o problemă majoră cu tot ce a făcut predecesorul Biden. Pe acea listă se găsește și intrarea României în programul Visa Waiver. Asta e problema lui, nu neapărat cu România. România a îndeplinit toate criteriile. Criteriile sunt strict tehnice. Practic ele sunt date de un calculator, care atunci când vede că ai scăzut, ai ajuns la 3% rată de respingere, automat te include. Domnul Trump, Administrația, că nu dumnealui personal, a luat toate măsurile la rând și s-a uitat și a ajuns și la aceasta și a zis: 'se suspendă, deocamdată, ca să verificăm cum a fost dată'.

Acum, sincer să fiu, modul în care a fost dată nu sună tocmai onorant. Hai să ne amintim de campania uriașă, purtată anterior intrării României în programul Visa Waiver în care ni se spunea - eu am fost jenat ca român - 'Facem apel, spunea premierul, spunea ambasadorul american, doamna Kavalec, facem apel la toți românii care au deja viză sau care au primit vreodată viză de SUA să vină să mai ceară chiar dacă nu vor să călătorească. Pentru că dacă au avut viză, e o garanție că vor primi din nou. Și în felul ăsta să creștem numărul de răspunsuri pozitive, ca să păcălim calculatorul'. Bun, nu spuneau asta. 'Ca să putem să intrăm'. De fapt, așa se traducea. Păi dacă era vorba de a păcăli calculatorul, cred că se descurcau românii și fără să ne ajute doamna Kavalec și domnul... Problema era alta.

Atunci când ei au găsit, și vedeți că e un război total între administrații, că în mod normal, o administrație americană n-ar trebui să pună sub semnul întrebării dispozițiile Administrației precedente. Administrația Trump se remarcă prin acest lucru, prin contestarea a tot ce a fost anterior, pentru că ei consideră nelegitim mandatul lui Biden. Și au găsit chestia asta. Cum discutăm cu ei mai departe? Există mecanisme instituționale. Există Minister de Externe, nu emisarii trimiși în umbră, sculați din somn la miezul nopții: 'Du-te și tu și spune ceva!'. Cea mai bună dovadă o reprezintă datele tehnice, că n-ai ce să-i faci. O să zică 'Bun, intrați. Hai să vedem câte, cum... Să verificăm. Care e rata de respingere la momentul astăzi'. Asta e cea mai bună dovadă. Nu ai ce să spui. 'Știți, noi am fost, dar s-ar putea să apară modificări peste noapte'. Nu. Asta este.

AGERPRES: SUA impune noi tarife vamale între America și Europa. Ce soluție propuneți? Negocierile sau politica 'dinte pentru dinte'?

Silviu Predoiu: Negocierile includ politica 'dinte pentru dinte', să știți, nu le exclud, pentru că este un element de negociere. Vedem că domnul Trump, de câte ori se lovește de un zid, spune: 'Asta am și vrut, să dau cu capul în zid și, de fapt, o să amân implementarea pentru că, deja, le e frică de mine'. Redefinește negocierea. Negocierea implică și recurgerea la 'dinte pentru dinte'. Oricum, din punctul meu de vedere, ce este important este ca România să vorbească prin prisma propriilor interese la Bruxelles, atunci când vine vorba despre regimul tarifelor. Noi suntem afectați într-o măsură mai mică, direct, de politica tarifară promovată de Administrația Trump. Suntem mai mult indirect, prin contribuția noastră la exporturi către țări occidentale, care, la rândul lor, exportau cum sunt echipamente pentru mașinile Mercedes, care se fac la noi, cutii de viteze, anvelope, cablaje, nu știu, mai multe echipamente. Odată ce apar probleme pentru exportul Mercedes, implicit vor fi influențe și pentru noi în România.

Dar mi se pare că negocierea este calea. Repet, negocierea include și recurgerea la 'dinte pentru dinte', o negociere, uitându-te în perspectivă, la viitor, și în care să aibă și România o poziție. Eu asta vreau să aud: 'Domnule, noi mergem acolo să propunem asta'.

AGERPRES. Ce valori morale și politice sunt fundamentale, în opinia dumneavoastră, pentru funcția prezidențială?

Silviu Predoiu: Loialitatea față de țară, respectul față de lege și onestitatea, onestitatea în toate planurile. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)