Fostul președinte Emil Constantinescu a afirmat, marți, că în 13 - 15 iunie 1990 statul și-a folosit forța pentru a lichida orice opoziție democratică și nu a fost 'mineriadă', ci 'terorism de stat'.

Constantinescu a participat la conferința '13 - 15 iunie 1990. 35 de ani mai târziu', organizată de Universitatea din București, în parteneriat cu Asociația '21 Decembrie 1989' și cu Seniorii Ligii Studenților, în Sala de lectură a Bibliotecii Facultății de Litere.

În opinia sa, trebuie să se renunțe 'la această stupidă definiție 'mineriade''.

'Puteți s-o punem în paranteză. Este cel mai periculos lucru, care a afectat opinia publică și memoria românilor, fiindcă au fost niște mineri acolo. (...) Nu este ceva mai periculos. (Sunt) cel puțin patru evenimente importante, istorice, care și-au pus amprenta asupra istoriei României, care sunt complet diferite și a căror definiție îmi permit să v-o dau, pentru că conceptele trebuie dezvoltate de cei în drept mai departe. Prima dintre ele este 'mineriada' din 13 - 15 iunie 1990. N-a fost mineriadă, a fost terorism de stat. Aceasta este încadrarea: terorism de stat. Statul și-a folosit forța, pentru a lichida orice opoziție democratică. Și de ce să facă aceasta? Pentru că un regim autoritar nu se poate baza decât pe frică. Ori, în momentul Revoluției dispăruse frica, și aceasta trebuia reinstaurată. Acesta a fost motivul terorismului de stat din 13 - 15 iunie 1990', a susținut Constantinescu.

Potrivit fostului șef al statului, 'în 1990 a fost o lovitură de stat dată de servicii la ordinul președintelui (Ion Iliescu - n.r.), împotriva primului ministru (Petre Roman - n.r.), pentru doborârea Guvernului, care a încercase să se abată de la linia Gorbaciov spre, cumva, puțin spre economie de piață'.

'Și atunci acest Guvern trebuia dărâmat și a fost dărâmat, înlocuit de către președinte cu alte persoane, care au aplicat, timp de patru ani, exact linia Gorbaciov. Chiar dacă ea eșua în URSS, în România continua să fie aplicată perfect după modelul sovietic de oameni care reprezentau interesele Uniunii Sovietice în conducerea statului român', a completat Emil Constantinescu.

El a adăugat că 'mineriadele' din ianuarie - februarie 1999, din timpul mandatului său, au reprezentat 'tentative de lovitură de stat, făcute de forțele fostului regim, cu participarea documentată a filierei KGB și a filierei sindicale franceze, care era o filieră KGB din Franța'.

'Și prima și a doua, cum să le consideri pe astea la un loc 'mineriade'? Și eu cred că în cartea de istorie ele trebuie să-și capete definirea lor, pus 'mineriade' în paranteză, numai pentru a face o corelație cu ce este în capul nostru și cu celelalte prime 'mineriade' din '90, care, de fapt, au fost contra-manifestații. Și acelea au fost manifestații ale forțelor democratice, care nu acceptau preluarea puterii de către eșalonul doi și chiar unu al Partidului Comunist și de către fosta Securitate și filiera KGB. Pentru că acesta a fost meritul președintelui Iliescu, vă spun acum tot ce am pe suflet, a fost meritul extraordinar al președintelui Iliescu pentru pace', a transmis Constantinescu.

Conform acestuia, 'până la urmă, pe istoria mare, s-a făcut un fel de pace, fiindcă (Ion Iliescu - n.r.) a reușit să aducă împreună filiera KGB, deci reprezentanții ei, care erau din Armată și din aparatul de stat, cu filiera ceaușistă'.

'Pentru că și unii și alții, dacă Revoluția își urma cursul democratic normal, ar fi fost trimiși în judecată pentru crimele comise și de unii și de alții. Asta a fost marea problemă. Și atunci s-au făcut manifestațiile forțelor democratice ale noilor partide care se înființau și ale asociațiilor civice și au fost contra-manifestații organizate de Putere, prin serviciile de informații reconstituite, prin SRI-ul nou reconstituit și condus de Măgureanu, care e un agent dovedit. Toți erau agenți dovediți și documentați ai KGB și GRU în România. Aceasta este istoria pe care am trăit-o și sper că ea va putea să fie folosită de cei în drept', a încheiat Emil Constantinescu.

La eveniment au participat, printre alții, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, Teodor Mărieș, președintele Asociației '21 decembrie 1989', avocatul Antonie Popescu, senior al Ligii Studenților, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decan al Facultății de Istorie a UB, Dan Voinea, general magistrat. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)