Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act de trei scrisori prin care fostul președinte Klaus Iohannis informează Parlamentul cu privire la o serie de activități referitoare la parteneriatul țării noastre cu NATO, precum și la unele operațiuni și misiuni militare pentru anul 2025.

În prima scrisoare Klaus Iohannis informează Parlamentul că a aprobat, cu consultarea CSAT, intrarea și staționarea în România a Forței de răspuns/reacție NATO-ARF sau tranzitarea teritoriului național de către acestea.

'Evoluțiile recente ale mediului internațional de securitate au demonstrat că acesta este caracterizat de volatilitate și impredictibilitate, fapt ce impune un răspuns prompt și adecvat, inclusiv în cel mai scurt timp de reacție, la riscurile și amenințările la adresa securității naționale și euroatlantice. La Summitul de la Vilnius din anul 2023 a fost convenit Conceptul de descurajare și apărare a zonei euro-atlantice. Acesta stabilește activități militare și obiective de descurajare în timp de pace, precum și activități militare și obiective de apărare în situație de criză și conflict. În acest cadru, Forța de răspuns/reacție a Alianței Nord-Atlantice (ARF) reprezintă Noul Model de Forțe NATO, care oferă forțe multi-domenii din întreaga Alianță pentru a produce efecte cu o notificare mai scurtă decât era posibil anterior', se arată în primul document.

În acest context, adaugă acesta, în situația apariției premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței și suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forței de răspuns/reacție a NATO, alături de forțele prevăzute în Planul Regional de Sud-Est, în scopul dezamorsării crizei și descurajării escaladării acesteia. În funcție de prevederile planurilor de răspuns în situații de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianței, dislocarea pe teritoriul național a Forței de răspuns/reacție NATO ARF poate să includă această Forță în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control și de sprijin, care se stabilesc ad-hoc, ținând cont de amploarea, tipul și particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic și operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței, se arată în scrisoare.

În al doilea document, Klaus Iohannis informează Parlamentul că a aprobat, cu avizul CSAT, desfășurarea de activități de instruire și exerciții cu partenerul italian, inclusiv prepoziționarea pe teritoriul României a unui contingent italian de forțe pentru operații speciale cu armamentul și echipamentele militare din înzestrare.

'În ultimii doi ani, cooperarea dintre Forțele pentru Operații Speciale din Armata României și cele din Italia s-a intensificat, numărul de activități desfășurate în comun crescând semnificativ, cu rezultate benefice asupra dezvoltării capabilităților și asigurării interoperabilității forțelor. Pe baza relațiilor de cooperare dintre cele două comandamente ale Forțelor pentru Operații Speciale, a fost agreată propunerea de consolidare a interoperabilității, prin dislocarea permanentă în România, începând cu luna ianuarie 2025, a unui contingent de forțe pentru operații speciale, ca nucleu al unei capabilități de tip Grup Terestru de Operații Speciale. Prezența contingentului italian de forțe pentru operații speciale va permite armonizarea procedurilor de instruire și identificarea de modalități concrete de cooperare privind interoperabilitatea structurilor de operații speciale din Armata României și Republica Italiană și va consolida cooperarea bilaterală', se arată în scrisoarea fostului președinte.

În cea de-a treia scrisoare, Klaus Iohannis informează Parlamentul României că a aprobat forțele și mijloacele Armatei Române și ale Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni și operații care sunt trimise în afara teritoriului național în anul 2025.

'În conformitate cu prevederile Strategiei naționale de apărare a țării și direcționările politico-militare în vigoare, forțele armate ale României vor participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, respectiv la apărarea colectivă în cadrul NATO, la asigurarea securității statelor membre ale UE, la promovarea stabilității și securității regionale și globale, precum și la cooperarea în vederea combaterii terorismului internațional și a grupurilor extremiste violente. Eforturile prioritare vor urmări participarea la misiunile din zona de operații întrunite din Balcanii de Vest, (KFOR, sub egida NATO, și EUFOR ALTHEA, sub egida UE), inclusiv prin punerea la dispoziție a forțelor de rezervă aflate în așteptare pe teritoriul statului român, în special în contextul asumării comenzii forței EUFOR ALTHEA, contribuția la măsurile de implementare a posturii aliate de descurajare și apărare colectivă și în cadrul Grupului de Luptă al NATO din Polonia, Slovacia și Bulgaria, la dislocarea unui detașament de aeronave în cadrul dispozitivului NATO integrat de apărare aeriană și antirachetă de pe Flancul Estic, pentru consolidarea capacității de poliție aeriană în Lituania/Polonia', se arată în document.

Transportul strategic al forțelor și mijloacelor în și din teatrele de operații se realizează prin utilizarea resurselor alocate pentru capabiliățile proprii de transport, prin capabilitatea NATO de transport aerian strategic (de la baza aeriană Papa - Ungaria), precum și prin alte resurse rezultate în urma solicitărilor, în baza înțelegerilor și acordurilor semnate.

Cele trei scrisori au fost trimise comisiilor de apărare ale Parlamentului, urmând să fie pe ordinea de zi a unei ședințe de plen comun a Parlamentului, cel mai probabil vineri. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)