Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026 este principalul obiectiv al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) în mandatul noului guvern susţinut de coaliţia PSD-PNL-UDMR şi minorităţi.

Potrivit Programului de guvernare propus de liderii acestor formaţiuni politice, "România va intra de facto într-un grup select al ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic şi instituţional", iar astfel "se va recunoaşte un statut de ţară dezvoltată din punct de vedere economic, instituţional şi social, cu o economie competitivă".

"Aderarea la OCDE va constitui un factor important pentru îmbunătăţirea ratingului de ţară, a analizelor efectuate de creditorii internaţionali, precum şi de FMI şi Banca Mondială. De aici, condiţii mai bune de finanţare pe pieţele financiare internaţionale, unde se estimează o scădere cu 15-20% a costurilor de finanţare. Intrarea României în acest club va asigura o favorabilitate mai mare pentru investiţiile străine directe, mai ales pentru cele de tip greenfield. Se estimează o creştere de 20-25% a investiţiilor străine directe anuale. Prin aderarea la OCDE, datele statistice vor fi vizibile pentru toţi decidenţii din domeniile de politici publice, investiţii, financiare, sociale etc", se arată în Programul de guvernare.

Prin aderarea României la OCDE "va creşte exponenţial numărul studiilor, analizelor şi documentelor din care va face parte şi România, cu impact benefic asupra decidenţilor economici la nivel global" şi "va putea exista o cooperare în materie de expertiză şi consultanţă în ceea ce priveşte fundamentarea şi implementarea de politici publice, recomandări, evaluări independente etc". Totodată, "România va beneficia de experienţa celor mai bune practici în domeniul politicilor publice" şi "va putea participa la deciziile economice la nivel global".

Viitorul Executiv are în vedere consolidarea coordonării interinstituţionale, pentru formularea de poziţii naţionale pro-active în sprijinul consolidării Uniunii Europene (UE) şi a implementării obiectivelor comune, asumarea unui rol activ în procesul de lărgire a UE cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, pe baza meritelor proprii, dar şi o implicare activă în demersurile de la nivel UE, vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor şi instrumentelor financiare ale Uniunii Europene şi, în paralel cu procesul de dublă tranziţie - verde şi digitală, prin promovarea de soluţii care să faciliteze continuarea procesului de convergenţă în cadrul Uniunii.

"Direcţiile principale privind Politica de Securitate şi Apărare Comună vor urmări continuarea implementării măsurilor de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât şi civilă, dar şi implicarea activă a României în noi iniţiative dedicate sau în atragerea de fonduri europene", se mai arată în capitolul Externe al Programului de guvernare.

MAE va urmări, de asemenea, "consolidarea dimensiunii diplomatice a României prin focusare la diplomaţia economică şi culturală , asigurând atât resursa umană de înaltă specializare din domeniu, precum şi infrastructura necesară", dar şi "consolidarea expertizei în domeniul afacerilor europene, cu accent pe dezvoltarea sau crearea, după caz, a direcţiilor de afaceri europene în cadrul ministerelor de linie şi creşterea numărului de experţi în fonduri europene la nivelul structurilor naţionale, judeţene şi locale".

Guvernul, prin MAE, va urmări, totodată, "creşterea rolului României în cadrul NATO", prin dezvoltarea profilului activ pe care România l-a obţinut în cadrul NATO, precum şi promovarea priorităţilor strategice ale României în cadrul Alianţei, prin îndeplinirea obligaţiilor care revin ţării noastre, asigurarea de contribuţii în plan conceptual şi participarea la misiunile şi operaţiile aliate" şi "întărirea Flancului Estic, inclusiv din perspectiva coeziunii sale, şi implementarea măsurilor decise de către aliaţi în cadrul Summit-ului NATO din 2021 pe linia consolidării posturii NATO, de descurajare şi apărare, cu impact direct pentru România, mai ales în ceea ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea euroatlantică".

În egală măsură, România va continua să îşi concentreze eforturile pentru asigurarea funcţionalităţii mecanismelor UE şi NATO şi a cooperării dintre ele, în vederea îmbunătăţirii capabilităţilor de gestionare a problemelor legate de ameninţările hibride.

Un alt obiectiv este consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, prin "dezvoltarea cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România. Va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, inclusiv în domeniul nuclear civil, prin sprijinirea la nivel diplomatic a eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie".

România va încheia, de asemenea, un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi sprijinirea acestei ţări în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilităţii politice şi a prosperităţii. De asemenea, România va susţine proiectele bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de conectare a Republicii Moldova cu UE, prin România, dar şi "eforturile autorităţilor Republicii Moldova de eficientizare a combaterii corupţiei, de reformare a sistemului judiciar, de reformare şi profesionalizare a administraţiei şi de curăţare a mediului de afaceri şi a administraţiei publice de practici clientelare".

La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relaţiilor şi parteneriatelor strategice sau cu conţinut strategic cu Germania, Franţa, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, actualizarea şi urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a Planurilor de Acţiune sau Foilor de Parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit, dar şi întărirea relaţiilor bilaterale cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, prin asigurarea expertizei României, în procesul de aderare.

Totodată, se va avea în vedere continuarea eforturilor de optimizare a relaţiilor cu celelalte state vecine, în funcţie de elementele specifice ale fiecăruia, aprofundarea parteneriatului strategic cu Ungaria în domenii strategice, în cadrul structurilor euroatlantice, din care facem parte.

În relaţia cu Bulgaria, se vor continua demersurile de consolidare a relaţiilor bilaterale de parteneriat şi a cooperării, atât la nivel regional, cât şi în cadrul UE şi NATO, şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătăţirea navigabilităţii pe cursul comun al fluviului, prin efectuarea de dragaje, asigurarea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români etc.

În privinţa relaţiei cu Serbia, vor fi promovate diversificarea şi consolidarea cooperării bilaterale şi se va continua susţinerea parcursului său european. În relaţia cu Ucraina se va urmări continuarea sprijinirii parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a procesului de reformă amplă din statul vecin.

De asemenea, va fi dezvoltată relaţia cu caracter strategic cu statul Israel, inclusiv pe dimensiunea de securitate, de cooperare economică şi sectorială, pe baza contactelor foarte bune din ultimii doi ani, şi se va urmări consolidarea parteneriatelor strategice cu Japonia şi Coreea de Sud, în vederea implementării planurilor de acţiune şi dezvoltării de noi proiecte de cooperare. AGERPRES/ (AS- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)