Președintele Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, social-democrata Diana Tușa, a declarat, vineri, că sesizarea Curții Constituționale privind proiectul de lege care aduce modificări Codului de procedură penală este o etapă 'normală' într-un stat de drept, iar controlul de constituționalitate - o oportunitate de a consolida un cadru legal pentru o justiție eficientă și protecția reală a victimelor.

'Controlul de constituționalitate anterior promulgării asupra Legii pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală - o oportunitate de a consolida un cadru legal pentru o justiție eficientă și protecția reală a victimelor. Sesizarea Curții Constituționale a României, în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) este o etapă normală într-un stat de drept. Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, de fiecare dată cu o largă majoritate. Având în vedere amploarea reformei propuse asupra procedurii penale și, implicit, asupra funcționării sistemului de justiție, o analiză realizată de Curtea Constituțională este benefică pentru consolidarea predictibilității și clarității normelor adoptate', a susținut, într-un comunicat remis AGERPRES, Diana Tușa, inițiatoare a acestui proiect.

Ea a adăugat că o astfel de verificare contribuie la prevenirea unor interpretări divergente sau a unor contestații ulterioare în cadrul proceselor penale, oferind stabilitate juridică și un cadru coerent de aplicare a noilor reglementări.

'Dincolo de dimensiunea tehnică a reformei, această intervenție legislativă răspunde unei realități profunde: în România, durata excesivă a proceselor penale afectează direct atât victimele, cât și încrederea în justiție. În contextul modificărilor legislative privind desfășurarea proceselor penale, este esențial ca normele să fie aplicabile de la bun început într-un mod unitar și previzibil. Un control de constituționalitate anterior promulgării poate reduce riscul invocării ulterioare a unor excepții de neconstituționalitate în cauze concrete, care ar putea întârzia soluționarea dosarelor și ar afecta eficiența sistemului judiciar. Am încredere că această reformă, rezultatul unui proces extins de consultare între instituții, experți și societatea civilă, își va atinge obiectivele: protejarea mai eficientă a victimelor, în special a celor vulnerabile, și accelerarea procedurilor penale. De altfel, susținerea largă din Parlament, reflectată într-un vot majoritar consistent, confirmă relevanța și necesitatea acestor modificări', a transmis deputata PSD.

Conform acesteia, este nevoie 'urgentă' de modernizare și eficientizare a procesului penal, iar, în special în cauzele complexe, transfrontaliere, de criminalitate organizată, cum sunt cele de trafic de persoane și trafic de minori, procesele pot dura ani de zile, uneori depășind cu mult perioada rezonabilă de soluționare.

'În acest interval, victimele sunt nevoite să retrăiască repetat experiențele traumatice, să participe la proceduri îndelungate și să aștepte o formă de justiție care întârzie să apară. Întârzierea justiției nu este un simplu inconvenient procedural - ea poate deveni o a doua traumă pentru victime. Repetarea audierilor, incertitudinea și lipsa unei soluții rapide contribuie la revictimizare și pot descuraja cooperarea cu autoritățile. Aceste efecte sunt amplificate de starea actuală a sistemului judiciar, care se confruntă cu un volum ridicat de dosare și cu un deficit semnificativ de personal, atât la nivelul instanțelor, cât și al parchetelor. (...) Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală este rezultatul unui proces amplu de dezbatere parlamentară și consultare, în care au fost implicați actori din sistemul judiciar, membrii comisiilor de specialitate, experți, organizații ale societății civile și reprezentanți ai supraviețuitorilor traficului de persoane, contribuind astfel la o soluție legislativă ancorată în realitățile din practică și în nevoile celor direct afectați', a explicat Diana Tușa.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri sesizarea Curții Constituționale în legătură cu o lege care aduce modificări Codului de procedură penală, prin care parlamentarii au instituit o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară a proceselor în instanțe.

Decizia vine după ce președinta Instanței supreme, Lia Savonea, i-a convocat vineri pe toți judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a dezbate necesitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu acest proiect votat recent în Parlament. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)