Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută celebrarea a 14 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (CIJ) în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru România "prima şi unica extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane a ţării noastre după Marea Unire din 1918", arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.

De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curţii Internaţionale de Justiţie pronunţată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluţionat prin negocieri bilaterale, precizează sursa citată.

Acest important succes juridic şi diplomatic, care a soluţionat în mod definitiv diferendul şi în urma căruia României i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafaţa aflată în dispută în faţa CIJ, "este un exemplu de soluţionare în mod paşnic a diferendelor din zona Mării Negre, prin utilizarea normelor şi instrumentelor de drept internaţional", arată ministerul român.

Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe toată durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie. Din echipa României au făcut parte diplomaţi şi experţi din cadrul MAE, precum şi specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

În total, echipa a fost compusă din 20 de membri - 17 români, mai ales diplomaţi jurişti din cadrul MAE şi alţi experţi, şi trei consilieri străini, experţi în domeniul dreptului internaţional, toţi acţionând sub autoritatea Agentului României. Componenta română a echipei a elaborat pledoariile scrise, în total 1713 pagini de argumente şi elemente de probă, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate în cadrul audierilor publice din septembrie 2008 în faţa judecătorilor CIJ.

Soluţionarea diferendului referitor la delimitarea maritimă din Marea Neagră este "un exemplu şi pentru alte state şi instanţe, hotărârea pronunţată de CIJ fiind, de-a lungul timpului, citată în jurisprudenţa CIJ, dar şi a altor curţi şi tribunale internaţionale, precum şi în doctrina dreptului internaţional în materie".

"Mă bucur să pot să spun, şi la 14 ani după pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră, că aceasta rămâne una dintre cele mai importante realizări ale diplomaţiei române din istoria recentă", arată ministrul Bogdan Aurescu.

Curtea Internaţională de Justiţie a apreciat că Insula Şerpilor nu are niciun rol sau influenţă asupra trasării liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale părţilor, respectiv România şi Ucraina, aminteşte el.

Mai mult, şeful diplomaţiei române spune că "astăzi, Insula Şerpilor a devenit un simbol al rezistenţei şi curajului celor care luptă pentru libertate şi pentru un viitor democratic".

"Prezenţa trupelor ruse atât de aproape de graniţele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar şi un semnal clar al nevoii de a continua să oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricât va fi nevoie, până la câştigarea acestui război şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crimele comise în Ucraina. Pentru că sprijinirea Ucrainei înseamnă întărirea securităţii României", subliniază el.

Astfel, "astăzi, în sprijinul Ucrainei, România se implică puternic în eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internaţional şi a mecanismelor jurisdicţionale relevante pentru tragerea la răspundere a Rusiei şi a celor vinovaţi pentru actele ilegale şi crimele comise pe teritoriul statului vecin. În acest sens, este o onoare pentru mine să intervin, în calitate de Agent al României, în cadrul procedurilor iniţiate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei", a declarat ministrul Bogdan Aurescu.

În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, MAE aminteşte că, la 2 martie 2022, România s-a numărat printre cele 40 de state părţi la Statutul de la Roma care au sesizat Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, demers prin care s-a urmărit accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)