Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a depus, luni, la Curtea Constituţională a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.

Liberalii susţin că legea încalcă mai multe dispoziţii ale Legii fundamentale, respectiv art. 1 alin. (4) şi (5), art. 61 alin. (2), art. 74 alin. (4) şi art.75.

"Actul normativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate încalcă flagrant principiul bicameralismului prin adoptarea în camera decizională, Camera Deputaţilor, a unei forme cu un conţinut juridic având deosebiri majore în raport forma adoptată în prima cameră sesizată, Senatul României", explică deputaţii PNL.

Ei arată şi că iniţiativa legislativă, în concepţia sa originară, intra în vigoare la 18 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, pentru a oferi timpul necesar organelor de aplicare a legii să ia măsurile necesare pentru punerea ei în executare, însă, după parcurgerea procedurii de dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor, termenul de intrare în vigoare este de 30 de zile de la apariţia în MO.

"Prin instituirea unui termen de numai 30 de zile, legiuitorul pune organele de aplicare a legii în imposibilitatea executării acesteia şi pe cale de consecinţă lipseşte de utilitate însuşi actul normativ", indică semnatarii sesizării.

Potrivit liberalilor, există o deosebire majoră, substanţială între conţinutul legii în forma adoptată de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor, dând ca exemplu articolul 3 al actului normativ.

"În forma adoptată de Senatul României dispoziţiile articolul 3 se constituie într-o normă de completare a dispoziţiilor părţii I, titlul III, capitolul V, secţiunile 3,4 şi 5 ale Codului penal, fapt dedus din precizarea realizată de autorii iniţiativei legislative prin expunerea de motive în care aceştia se referă la adoptarea unui 'set de măsuri de executare a pedepsei, cu caracter judiciar, pe care judecătorul să le poată aplica pentru înlocuirea pedepsei cu executare în regim de detenţie atunci când individualizează pedeapsa cu închisoarea. Măsurile pe care le propune iniţiativa legislativă sunt executarea la domiciliu a pedepsei prin supraveghere cu brăţară electronică, executarea în echivalent zile de muncă în folosul comunităţii, executarea pedepsei în zilele de sâmbătă şi duminică, executarea pedepsei în regim mixt de zile de muncă în folosul comunităţii, combinat cu zile de detenţie sâmbătă şi duminică'. În forma adoptată de Camera Deputaţilor 'măsurile alternative sunt dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate (...) pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie'. Pe cale de consecinţă, urmare modificărilor adoptate de Camera Deputaţilor, conţinutul art. 3 devine o normă de modificare a secţiunii 6 din Codul penal, referitoare la instituţia liberării condiţionate", se arată în sesizare.

Deputaţii PNL invocă şi diferenţa de configuraţie între forma adoptată de Cameră Deputaţilor şi cea adoptată de Senat, argumentând că în conţinutul articolului 8 din lege sunt introduse norme de procedură penală care nu au fost discutate de prima Cameră sesizată şi care afectează conţinutul întregului act normativ.

"Observăm că, în forma adoptată de Camera decizională, articolul 8 în integralitatea sa conţine norme juridice noi cu caracter complex, norme de procedură penală, care nu au fost dezbătute de prima Cameră sesizată, Senatul României", susţin liberalii.

Semnatarii sesizării invocă şi motive intrinseci de neconstituţionalitate, respectiv încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la iniţiativa legislativă aparţinând deputaţilor şi senatorilor.

"Prin expunerea de motive a Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate autorii iniţiativei legislative precizează că au demarat această propunere legislativă justificând necesitatea aplicării măsurilor alternative ca soluţie a legiuitorului de a oferi 'judecătorului posibilitatea de a înlocui o pedeapsă în regim privativ de libertate cu măsuri alternative credibile care realizează mai bine scopul reeducării, al reinserţiei sociale, dar şi al prevenirii recidivei'. Măsurile propuse de autorii iniţiativei legislative sunt în completarea reglementărilor prevăzute de 'Noul Cod Penal adoptat în anul 2012, intrat în vigoare în 2014, care a pus piatra de temelie pentru aplicarea primelor măsuri neprivative de libertate: amânarea aplicării pedepsei; suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; măsurile educative neprivative de libertate'. (...) Dacă voinţa politică a autorilor iniţiativei legislative era de a institui măsuri alternative la liberarea condiţionată, (...) aceştia ar fi precizat în mod expres această opţiune în expunerea de motive. În fapt, suntem în situaţia unui abuz de putere, neconstituţional, al Parlamentului României, care, în contra scopului originar al iniţiativei parlamentare, procedează la deturnarea acesteia prin modificări care 'se îndepărtează în mod radical şi fără nicio justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale ale legii", arată deputaţii PNL.

În această situaţie, liberalii menţionează că dreptul la iniţiativă legislativă al autorilor propunerii legislative este încălcat, deoarece voinţa acestora concretizată în conţinutul expunerii de motive şi al legii, în forma sa originară, nu corespunde conţinutului legii adoptate la finalul procedurii parlamentare.

De asemenea, deputaţii PNL susţin că legea încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice.

"Instituirea unor măsuri alternative la liberarea condiţionată prin legea supusă controlului de constituţionalitate creează imprevizibilitate în privinţa modului în care instituţia liberării condiţionate va fi aplicată de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei. Legea criticată generează un conflict de legi între aceasta, pe de o parte, şi Codul Penal, pe de altă parte. Contradicţia legislativă creată afectează principiul securităţii juridice deoarece destinatarii finali ai normei nu pot deduce care este norma aplicabilă situaţiei lor juridice. De asemenea, se naşte o contradicţie legislativă între actul normativ criticat şi Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Organul de aplicare a legii, Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, nu poate stabili cu precizie regimul în care persoana condamnată poate fi încadrată pentru executarea pedepsei în cazul regimului de executare semideschis sau închis deoarece legea criticată se aplică tuturor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de până la 5 ani închisoare, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 alin. (2) şi alin. (3)", se menţionează în sesizare.

Semnatarii sesizării opinează că legiuitorul induce judecătorului de supraveghere obligaţia de a institui o măsură alternativă de executare a pedepsei, după "efectuarea unei fracţii de 1/5 din pedeapsă în regim de detenţie", ceea ce generează impredictibilitate cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze judecătorul prin raportare la lege, cât şi încălcarea principiului independenţei judecătorului în pronunţarea hotărârii judecătoreşti. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)