Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Situația din Belarus în ultimii cinci ani s-a deteriorat, au avut loc proteste, dar puțină lume știe că după acestea a avut loc o reprimare dură care vizează acum în primul rând media, societatea civilă și chiar politicieni, a declarat, pentru AGERPRES, Natalia Belikova, director pentru relații internaționale al Press Club Belarus.

Ea a fost prezentă miercuri la sediul PE din Strasbourg la o întâlnire informală între jurnaliști din Belarus, Georgia, Serbia și Ucraina cu colegi de-ai lor din țări membre ale Uniunii Europene.

Parlamentul European a organizat marți ceremonia de decernare a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire pe 2025, acordat în acest an jurnaliștilor încarcerați Andrzej Poczobut (Belarus) și Mzia Amaglobeli (Georgia).

''Astăzi există în spatele gratiilor peste 20 de jurnaliști (în Belarus). În ultimul an și jumătate, au existat anumite negocieri, cele mai recente conduse de Statele Unite, pentru a elibera unii dintre deținuții politici. Și asta a avut parțial succes, pentru că peste 200 de oameni au fost deja eliberați. Dar adevărul este că, pe măsură ce unii sunt eliberați, mai mulți sunt aruncați în închisoare. Sâmbăta trecută am avut vești foarte bune. Au fost eliberate 123 de persoane, dintre care un singur jurnalist. Ne așteptam să fie pus în libertate și Andrzej Poczobut, care este câștigător al Premiului Saharov în acest an, dar el nu a fost eliberat'', a explicat Natalia Belikova în declarația acordată AGERPRES.

Poate cel mai cunoscut dintre cele 123 de persoane eliberate sâmbătă după un acord între Minsk și Washington este disidentul belarus Ales Bialiațki, co-laureat al premiului Nobel pentru Pace. Duminică, el a făcut apel la Uniunea Europeană să negocieze cu puterea din Belarus pentru a pune capăt represiunii din țara sa.

Referitor la acest aspect, Natalia Belikova a subliniat că este dificil de dat un răspuns la întrebarea dacă soluția este negocierea cu regimul președintelui Aleksandr Lukașenko, dar a precizat că există o linie de separare între aspectul umanitar și cel al democratizării, fiind evident că în privința democratizării orice înțelegere ori negociere este dificil de realizat. În opinia sa, în mod clar pot avea loc alte discuții cu Statele Unite (pentru eliberarea persoanelor închise abuziv, n.r.), iar alte țări pot avea de asemenea inițiative individuale în această privință.

Directorul pentru relații internaționale al Press Club Belarus a lansat în final un apel jurnaliștilor din Uniunea Europeană în care îi încurajează să nu cedeze în fața presiunilor și să își continue misiunea. ''Am un mesaj către jurnaliștii europeni. Cunosc și am întâlnit mulți dintre ei, știu că sunt puțin deprimați din cauza ascensiunii inteligenței artificiale, pentru că munca lor nu mai este cum erau obișnuiți și pentru că nu sunt bine plătiți. Și știu că vă simțiți foarte demotivați și că vă este teamă, dar pot să vă asigur, chiar dacă asta nu se simte chiar aici și acum, că munca voastră este foarte importantă și că ea va deveni tot mai importantă de-a lungul anilor. Așadar, vă rog să nu renunțați și să continuați să construiți încrederea față de publicul vostru'', a insistat Natalia Belikova.

În vârstă de 63 de ani, Ales Bialiațki a fondat în 1996 și a condus timp de ani de zile Viasna (Primăvară), principalul grup de apărare a drepturilor omului și sursă esențială de informații privind represiunea din Belarus. Munca sa i-a adus în 2022 lui Ales Bialiațki premiul Nobel pentru Pace, împărțit cu ONG-ul Memorial (Rusia) și Centrul pentru libertăți civile (Ucraina). El însuși a fost arestat în 2021 și condamnat în 2023 la zece ani de închisoare într-un caz de 'trafic de valută', calificat de organizația sa drept o înscenare făcută de regimul de la Minsk. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: n-ost.org