Grupurile Verzilor și Stângii din Parlamentul European au salutat miercuri verdictul prin care Tribunalul General al Uniunii Europene a anulat decizia prin care Comisia Europeană (CE) a respins cererea cotidianului american The New York Times de acces la schimbul de mesaje dintre președinta CE, Ursula von der Leyen, și directorul general al companiei Pfizer, Albert Bourla, despre negocierea achiziției vaccinurilor anti-COVID destinate țărilor UE, relatează agenția EFE.

'Hotărârea de astăzi demonstrează clar că transparența și controlul democratic nu trebuie să fie o afacere de culise în Uniunea Europeană. Dacă acorduri și decizii importante sunt convenite cu ușile închise, există riscul ca interesele comerciale să prevaleze în fața interesului public', a declarat europarlamentarul Tilly Metz, membru al grupului Verzilor și care a dat Comisia Europeană în judecată, acuzând-o de lipsă de transparență în încheierea contractelor.

O reacție de același fel a venit din partea co-președintei Stângii, Manon Aubry, care vede în 'această hotărâre mult așteptată o victorie pentru transparență în instituțiile europene' și a subliniat că 'liderilor europeni nu trebuie să li se permită să legifereze în deplină opacitate'.

Împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost formulate o serie de plângeri penale referitoare la achizițiile de vaccinuri anti-COVID pe care ea le-a negociat în numele statelor UE cu compania Pfizer, plângeri care au fost însă toate respinse de justiția belgiană.

În cadrul acelor negocieri, Von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, au schimbat numeroase mesaje pe WhatsApp. Cotidianul The New York Times a cerut Comisiei Europene în cadrul unei investigații jurnalistice acces la acele mesaje, în virtutea regulilor de transparență ale executivului comunitar. Comisia Europeană a respins solicitarea, susținând că nu este obligată să păstreze SMS-urile responsabililor săi de rang înalt și că nu mai deține acele mesaje.

În verdictul anunțat miercuri, Tribunalul Uniunii Europene a apreciat că executivul comunitar ar fi trebuit să furnizeze cotidianului The New York Times mesajele solicitate. De asemenea, Comisia Europeană 'nu poate pur și simplu afirma' că nu mai deține mesajele și nici nu a explicat în mod plauzibil de ce ar fi șters conversații referitoare la negocieri importante și a căror păstrare ar trebui garantată în mod normal, a mai remarcat instanța.

Totuși, această decizie nu presupune că respectivele mesaje vor fi dezvăluite vreodată. În primul rând, hotărârea poate fi atacată de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE. În al doilea rând, ea nu obligă explicit Comisia Europeană să publice mesajele pe care susține că le-ar fi șters. De altfel, în reacția sa față de verdictul anunțat miercuri, Comisia Europeană a transmis că 'va adopta o nouă decizie care va oferi o explicație mai detaliată' privind refuzul său de a publica acele mesaje, dând astfel de înțeles că-și va menține acest refuz și ar putea doar să-l motiveze altfel.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)