Scenariul unei instabilități politice în Germania din cauza dificultății de a forma un guvern după alegerile federale de duminică stârnește îngrijorare în Europa într-un context de maximă tensiune diplomatică și comercială cu Statele Unite și cu un război încă nerezolvat în Ucraina, comentează EFE.

'Destinul Germaniei este destinul Uniunii Europene, aceste destine se intersectează', a declarat pentru EFE Vicente Palacio, director de Politică Externă la Fundacion Alternativas.

Întrebarea, în opinia sa, este dacă după alegerile de duminică interesele ambelor partide vor 'fi convergente', dacă politicile Germaniei se vor 'alinia' cu cele ale UE, care suferă de o criză de competitivitate ce o obligă să-și regândească modelul economic, este criticată fără rușine de noul guvern american condus de Donald Trump și este exclusă din negocierile dintre Washington și Moscova pe tema războiului din Ucraina.

Miguel Otero, cercetător senior la Institutul Regal Elcano, reamintește pentru EFE că Germania 'trece printr-o perioadă dificilă' din cauza situației economice (se așteaptă o creștere de doar 0,3% pentru anul acesta), a polarizării tot mai mari, a interferenței în campanie a Rusiei și a magnatului Elon Musk și a amenințării SUA cu tarife, printre alți factori.

În acest context, țara 'tânjește' după un guvern puternic, o mare coaliție 'care să ofere stabilitate' și pe care Otero o vede fezabilă în urma unui acord între candidatul conservator și favorit în sondaje, Friedrich Merz, și actualul cancelar, social-democratul Olaf Scholz.

Potrivit lui Otero, în dezbaterile televizate dintre cei doi politicieni nu au existat confruntări foarte dure și chiar 'limbajul trupului' lor sugerează că sunt dispuși să ajungă la o înțelegere, în principal pentru a exclude extrema dreaptă, care este a doua forță ca intenție de vot în sondaje.

O Germanie 'mai proactivă'

'Merz vrea o Germanie mai proactivă' în politica externă, apreciază Otero, care consideră că liderul conservator, creditat să devină noul cancelar, este de părere că țara sa a avut o atitudine 'mai rezervată' în timpul mandatului lui Scholz față de Franța, celălalt 'greu' din UE și forța motrice din spatele unor întâlniri de urgență ale liderilor europeni și din afara Europei săptămâna aceasta pentru a discuta despre Ucraina.

Cheia va fi dacă noul cancelar 'are majoritatea pentru a promova o agendă îndrăzneață care să aprofundeze cooperarea europeană', a declarat pentru EFE Guntram Wolff, cercetător senior la Centrul Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Potrivit lui Rafael Loss, expert la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), există 'un larg consens' în rândul germanilor că este necesară cooperarea cu partenerii UE, în special în ceea ce privește securitatea pe fondul războiului din Ucraina, deși o extremă dreaptă 'puternică' după alegeri 'își va lăsa amprenta asupra politicii germane'.

'Germania s-ar putea concentra mai mult pe ea însăși, ar putea avea mai puțină toleranță față de procesele de consultare din cadrul UE, care sunt de obicei lungi și, în schimb, ar putea favoriza coalițiile cu acele țări dispuse să facă progrese în probleme specifice', argumentează Loss pentru EFE.

Expertul este ferm convins că, indiferent de rezultat, organizarea acestor alegeri va permite Berlinului 'să-și restabilească relațiile, în prezent sub semnul uzurii, cu vecini precum Parisul și Varșovia'.

Migrația și schimbările climatice

Potrivit expertului ECFR, dacă Merz se impune, propunerile sale privind migrația și politica climatică sunt de natură să 'producă fricțiuni' cu UE.

Loss afirmă că există îngrijorări, de exemplu, că planurile lui Merz de a controla imigrația ilegală vor intra în conflict cu normele europene, în timp ce Wolff consideră că acestea vor avea implicații pentru țările vecine și vor 'crește presiunea pentru controale mai stricte la frontierele externe ale UE'.

În privința schimbărilor climatice, Wolff nu se așteaptă ca, în general, Merz să se opună politicilor europene în acest domeniu și este încrezător că instrumentele de reducere a emisiilor, precum Sistemul European de Tranzacționare a Emisiilor (ETS), vor rămâne în vigoare, dar vede posibil ca el să încerce să modifice țintele pentru eliminarea progresivă a combustibililor fosili.

Otero subliniază, la rândul său, că atât Merz, cât și actuala președintă a Comisiei Europene, politiciana germană Ursula von der Leyen, sunt din aceeași familie politică și reprezintă 'acea democrație creștină care crede că agenda progresistă a mers prea departe'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

În Germania au loc duminică alegeri federale cruciale pentru viitorul țării