Germania organizează duminică alegeri federale cruciale pentru viitorul țării, în contextul în care extrema dreaptă este în ascensiune semnificativă, economia se îndreaptă către al treilea an de recesiune, iar provocările geopolitice enorme au creat o situație de incertitudine fără precedent în ultimele decenii, comentează EFE.

Alegerile sunt organizate anticipat, după prăbușirea coaliției conduse de cancelarul social-democrat Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut.

Potrivit sondajelor, candidatul conservator Friedrich Merz este de așteptat să câștige, dar va avea nevoie de un partener pentru a guverna.

Cu extrema dreaptă, care se află pe locul doi în sondaje, exclusă din cauza ''cordonului sanitar'', stabilitatea țării rezidă în posibilitatea de a ajunge la un compromis cu social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz sau cu Verzii, față de care conservatorii au unele diferende de opinie fundamentale.

Risc de blocaj

'Ceea ce este în joc este mai greu de prezis decât oricând înainte, pentru că în acest moment nu este foarte clar cine va forma următorul guvern', a declarat pentru EFE expertul Heiko Giebler, de la Centrul de Cercetări Sociale din Berlin (WZB).

Nu se știe dacă trei partide mai puțin puternice vor putea intra în parlament, ceea ce ar afecta substanțial repartizarea mandatelor și, prin urmare, dacă, pentru a avea o majoritate parlamentară, va fi nevoie de două sau de trei partide.

'Există riscul ca după alegeri să treacă mult, mult timp până să se formeze un guvern și se pune, de asemenea, întrebarea dacă va fi posibil să se formeze unul, iar asta, desigur, nu este niciodată bine, pentru că slăbește extrem de mult țara în deciziile sale politice', a explicat politologul.

Cordonul sanitar va fi menținut?

Candidatul conservator Friedrich Merz a declarat până acum cu fermitate că nu va coopera cu Alternativa pentru Germania (AfD, partid calificat de extremă dreapta - n.r.), dar mulți experți consideră că nu se poate exclude posibilitatea ca el să cedeze în cele din urmă dacă nu va găsi o altă variantă de guvernare și să bată palma cu un partid care împărtășește multe dintre propunerile sale de înăsprire a politicii de imigrare și de închidere a granițelor.

Dar, chiar dacă cordonul sanitar rămâne în vigoare, sondajele prevăd că AfD va câștiga mai mult de 20% din voturi, dublându-și rezultatul obținut în 2021.

Această ascensiune fulminantă nu numai că va îngreuna formarea majorităților de centru în parlament, dar va contribui și la impunerea agendei AfD celorlalte partide și va reprezenta o provocare din ce în ce mai mare pentru încrederea publicului - deja diminuată - în instituții și economie.

Fără luminiță la capătul tunelului

În ianuarie, guvernul german și-a revizuit în scădere previziunile economice și se așteaptă la o creștere a PIB-ului de doar 0,3% pentru 2025, după doi ani de recesiune, dar chiar și această prognoză se poate dovedi prea optimistă, dat fiind ceea ce Merz a numit 'dezindustrializare' și faptul că țara central-europeană se confruntă cu un al treilea an de contracție.

Cea mai mare economie a Europei, puternic dependentă de exporturi, este afectată de probleme structurale și dificultăți economice la nivel global, care acum sunt agravate de amenințările tarifare din partea președintelui american Donald Trump.

Soluțiile blocului conservator pe de o parte și ale social-democraților și verzilor pe de altă parte sunt antagonice: primii vor să scadă taxele și să reducă costurile pentru afaceri pentru a face Germania mai atractivă, iar cei din urmă vor să reformeze frâna constituțională a datoriilor pentru a putea lua împrumuturi cu care să finanțeze investiții publice generoase și subvenții.

Cu toate acestea, potrivit lui Giebler, există voci conservatoare care și-au arătat dispoziția de a negocia după alegeri asumarea creșterii datoriilor dacă potențialii lor parteneri le acceptă planurile privind migrația.

Un rol mai mare în Ucraina

Alegerile au loc în vreme ce Trump încearcă să pună capăt războiului din Ucraina făcând presiuni asupra Kievului și amenințând cu o retragere a ajutorului militar al SUA, în timp ce UE se teme pentru viitorul relației transatlantice și pentru propria sa securitate în fața vidului previzibil pe care Washingtonul îl va lăsa în urma sa.

În acest context, este nevoie de un guvern la Berlin care să fie capabil să dezvolte o 'strategie' pentru a-i face față lui Trump, a avertizat politologul.

Conservatorii, social-democrații și Verzii sunt în favoarea menținerii și sporirii sprijinului german pentru Kiev - lucru pe care extrema dreaptă îl respinge - și realizarea de investiții semnificative în forțele armate.

Rămâne însă de văzut dacă vor reuși în cele din urmă să depășească disputele cu privire la modul de finanțare a acestor măsuri și dacă un viitor guvern condus de Merz - care s-a exprimat în favoarea livrării către Ucraina de rachete Taurus - ar lua o poziție mai hotărâtă în această privință la nivel european. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)