Spania solicită cu insistență ca limbile bască, catalană și galiciană să fie recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, un subiect exploziv ce pune în dificultate o mare parte din cele 27 de state membre, după cum a consemnat AFP.

Subiectul a fost abordat marți dimineață de către miniștrii afacerilor europene din UE, reuniți la Bruxelles, însă decizia a fost amânată din lipsă de consens, a indicat un diplomat european.

Spania și-a pus ''întreaga greutate politică'' în această luptă, a notat un alt diplomat la Bruxelles. Guvernul socialistului Pedro Sanchez are absolută nevoie de voturile catalanilor pentru a-și trece prin parlament majoritatea proiectelor legislative.

De la o tentativă anterioară a Madridului în septembrie 2023, și ea fără succes, s-a realizat o muncă importantă de a încerca să fie liniștite temerile a numeroase state membre, puțin înclinate să deschidă ''cutia Pandorei'' a limbilor regionale.

''Ceea ce este important este ca acest lucru să se facă într-o manieră solidă juridic și să nu se creeze un precedent'', a explicat marți Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, țară ce se declară totuși favorabilă cererii Spaniei.

UE are în prezent 24 de limbi oficiale, însă în statele membre există în jur de 60 de limbi regionale sau minoritare.

Statutul de limbă oficială implică mai ales ca documentele juridice ale UE (tratate, regulamente sau acorduri internaționale) să fie traduse și în limba respectivă, și ca la summituri și reuniuni ministeriale să fie disponibili interpreți.

O astfel de recunoaștere necesită o decizie în unanimitate a Celor 27, ceea ce nu este cazul încă. Mulți miniștri au insistat marți ca discuția să continue, obținând ca decizia să fie amânată pentru o altă reuniune, a declarat un diplomat.

Totuși, unii dintre ei au dat semnale conciliatorii față de Madrid.

''Cred că diversitatea lingvistică este importantă și noi suntem întotdeauna constructivi'', a subliniat ministrul finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand.

Dar nu până în punctul de a ''europeniza un subiect național'', a rezumat un diplomat european.

Mai multe țări membre, printre care cele baltice, se tem că, acceptând cererea Spaniei, vor fi constrânse să recunoască și ele statutul de limbă oficială pentru limbi regionale utilizate pe teritoriul lor.

O mare parte a populației baltice vorbește rusa și, ''prin urmare, rusa ar putea deveni limbă oficială'', ceea ce țările respective nu doresc, a explicat Marko Stucin, secretar de stat în MAE sloven.

''Trebuie ca acest lucru să se facă cu respectarea dreptului textelor europene. Să lucrăm împreună cu spaniolii pentru a găsi o soluție'', a afirmat ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad.

Serviciul juridic al Consiliului UE a apreciat că este imposibil să se dea curs cererilor Spaniei fără modificarea tratatelor, a relevat un diplomat la Bruxelles.

Unele state cred, însă, că ar exista posibilitatea unui compromis.

Pentru aceasta ar fi suficientă limitarea la limbile regionale implantate de mult timp și recunoscute deja ca limbi oficiale în constituțiile naționale. În acest caz, a dat asigurări slovenul Stucin, nu ar exista în fapt decât trei limbi eligibile: basca, catalana și galiciana.

De altfel, Spania a dat mereu asigurări că este dispusă să plătească cheltuielile de traducere pentru cele trei limbi, a adăugat el.

Nimic mai puțin sigur, a avertizat însă un diplomat european.

''Este vorba despre o chestiune foarte serioasă, ce are și implicații juridice, și cred că ar fi preferabil să o examinăm foarte, foarte, foarte atent'', a subliniat Andreja Metelko-Zgombic, secretar de stat croat pentru afaceri europene. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Consiliul Afaceri Generale al UE din 27 mai 2025