Fostul şef al serviciilor de informaţii olandeze Dick Schoof a fost învestit marţi prim-ministru al Ţărilor de Jos, la conducerea unui guvern de coaliţie de dreapta însărcinat să pună în aplicare politica de imigraţie "cea mai strictă văzută vreodată" de această ţară, informează AFP.

La peste şapte luni după victoria electorală răsunătoare a liderului extremei drepte Geert Wilders, care a surprins ţara şi întreaga Europă, Schoof îi succede lui Mark Rutte, la putere din 2010. Acesta din urmă a fost numit secretar general al NATO.

Schoof i-a prezentat pe miniştrii săi regelui Willem-Alexander al Ţărilor de Jos, la palatul regal din Haga. Fiecare ministru a făcut un pas înainte pentru a depune jurământul de credinţă în faţa suveranului şi a constituţiei.

Wilders a trebuit să renunţe la ambiţia sa de a deveni prim-ministru, unele partide ameninţând să se desolidarizeze din cauza poziţiilor sale notorii eurosceptice şi anti-islam.

În loc de aceasta, cele patru formaţiuni ale coaliţiei au convenit că liderii lor nu vor face parte din guvern şi un compromis a fost găsit în persoana lui Schoof, 67 de ani, apartinic.

Acest amator de maraton va avea nevoie de toată răbdarea şi de întreaga sa experienţă pe holurile puterii de la Haga pentru a putea menţine o coaliţie fragilă.

El "va avea mult de lucru pentru a ţine sub control conflictele ideologice şi personale", subliniază pentru AFP Sarah de Lange, profesoară de pluralism politic în cadrul Universităţii Amsterdam.

Potrivit unui sondaj Ipsos publicat marţi, încrederea opiniei publice în guvernul olandez a crescut la 42%, după cel mai scăzut nivel din septembrie 2022, de 29%.

Schoof a afirmat că este "hotărât" să pună în aplicare planurile acestei coaliţii, care vizează să instaureze "politica de admisie în materie de azil cea mai strictă realizată vreodată" şi un pachet de măsuri "pentru a controla migraţia".

Acordul de coaliţie de 26 de pagini, intitulat "Speranţă, curaj şi mândrie", îndeamnă de asemenea la examinarea ideii de a muta ambasada Ţărilor de Jos în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Schoof vrea să fie "un prim-ministru pentru toţi cetăţenii olandezi". "Eu sunt nepartinic. Eu nu mă văd ţinut în lesă de Wilders", a declarat el.

"Dată fiind vasta sa experienţă la conducerea de agenţii guvernamentale, el va şti în mod cert cum să-şi apere poziţia", estimează Sarah de Lange. "Problema rămâne deschisă în a şti cum va reacţiona el dacă Wilders încearcă să-l pună sub presiune, exprimând public critici cu privire la munca lui, pe X (fosta Twitter)", a adăugat ea.

Dick Schoof a jucat un rol-cheie în diverse situaţii de criză, inclusiv în ancheta de după prăbuşirea zborului MH17 al Malaysian Airlines în 2014 deasupra Ucrainei. La acea dată, el era şeful Agenţiei antiterorism a Ţărilor de Jos. Toate cele 298 de persoane la bord - dintre care 196 de olandezi - au fost ucise de o rachetă BUK de fabricaţie rusă trasă de pe un teritoriu aflat sub controlul combatanţilor proruşi.

Fost membru al Partidului Muncii (Partij van de Arbeid), Dick Schoof are sprijinul liderului opoziţiei de stânga Frans Timmermans, care l-a descris cu toate acestea drept "în mod clar candidatul lui Wilders".

Virajul spre dreapta al Ţărilor de Jos se face pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreapta în mai multe ţări europene, printre care Franţa, unde partidul Adunarea Naţională (RN) s-a clasat duminică pe primul loc în urma primului tur al alegerilor legislative anticipate.

În Ţările de Jos, acest transfer al puterii pune capăt celor 14 ani în care biroul premierului de la Haga a fost ocupat de Mark Rutte, un record de longevitate în Olanda.

Mandatele de premier ale lui Rutte nu au fost ireproşabile, însă el a ştiut să rămână la putere, câştigând supranumele de "Teflon Mark" pentru capacitatea sa de a rezista scandalurilor.

Într-un solemn discurs de rămas bun, duminică, Mark Rutte a prezentat scuze pentru un scandal în care mii de părinţi au fost acuzaţi în mod eronat - în unele cazuri în baza unui profil rasial - că încasaseră în mod fraudulos alocaţii de familie.

De asemenea, el şi-a exprimat regretul în legătură cu cutremurele cauzate prin extracţiile de gaz în regiunea Groningen, în nordul ţării.AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Ada Vîlceanu)