Alegerile prezidenţiale în Iran vor fi decise pe 5 iulie, când se vor confrunta în turul doi un candidat "reformator", Massoud Pezeshkian, susţinător al calmării tensiunilor cu SUA şi cu celelalte state occidentale, şi unul "ultraconservator", Saeed Jalili, un anti-occidental de linie dură ce refuză orice concesii, consemnează sâmbătă agenţiile AFP şi EFE.

Conform rezultatelor preliminare ale primului tur, deputatul Massoud Pezeshkian are 42% din voturi, iar diplomatul Saeed Jalili, fost negociator în dosarul nuclear, 38%. Circa 61 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne la acest scrutin organizat în grabă după decesul preşedintelui conservator Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter pe 19 mai. Dar numai aproximativ 40% au votat, în pofida apelului ayatollahului Ali Khamenei de a lua votul în serios, în timp ce opozanţii, mai ales cei din diaspora, au cerut boicotarea alegerilor.

Al doilea tur va fi urmărit cu mare atenţie, dat fiind că Iranul, o putere în Orientul Mijlociu, se află în mijlocul a numeroase crize politico-militare, începând cu războiul din Fâşia Gaza şi până la dosarul său nuclear asupra căruia se află în conflict cu Occidentul, plus susţinerea Rusiei în războiul cu Ucraina prin furnizarea de drone şi alte echipamente militare, fiind de asemenea notabilă poziţia strategică a Iranului, care îi permite să controleze în strâmtoarea Ormuz fluxurile petroliere dinspre Golful Persic.

Acest al doilea tur va opune două personalităţi cu profiluri şi programe politice foarte diferite, cu implicaţii asupra orientării ţării, deşi preşedintele are în Iran prerogative limitate, dar îi revine să aplice, de la conducerea guvernului, liniile politice generale fixate de ghidul suprem, care este şeful statului.

În vârstă de 69 de ani şi de profesie chirurg, Massoud Pezeshkian este deputat reprezentant al oraşului Tabriz din nord-vestul Iranului şi are o experienţă guvernamentală limitată, care constă doar într-un post de ministru al Sănătăţii pe care l-a ocupat din 2001 până în 2005 în guvernul reformist al lui Mohammad Khatami.

El s-a remarcat prin stilul său tranşant, neezitând să critice guvernul în timpul mişcării de protest provocate de moartea în arest a unei tinere reţinute de poliţia morală în septembrie 2022 pentru încălcarea codului vestimentar impus femeilor din Iran.

În politica externă, Massoud Pezeshkian pledează pentru încălzirea relaţiilor cu ţările occidentale, în frunte cu SUA, cu scopul ridicării sancţiunilor legate de programul nuclear şi care provoacă mari pierderi economice Iranului.

În schimb, Saeed Jalili, în vârstă de 58 de ani, pledează pentru o politică inflexibilă faţă de Occident, lucru pe care l-a demonstrat în cei şase ani când a condus negocierile asupra dosarului nuclear. El nu consideră necesară revitalizarea acordului nuclear din 2015, care limita programul nuclear al Teheranului în schimbul ridicării sancţiunilor occidentale, acord din care SUA s-au retras în 2018 în urma dispoziţiei fostului preşedinte american Donald Trump, care a reimpus atunci sancţiunile.

"Trebuie să facem inamicul să regrete că ne-a sancţionat economic", a spus Saeed Jalili în campania electorală. El a cerut consolidarea relaţiilor cu China, Rusia, Africa şi America Latină, întrucât "comunitatea internaţională nu înseamnă doar două sau trei ţări occidentale".

Dintre candidaţii din primul tur, acest intelectual loial "idealurilor şi principiilor" islamice şi ayatollahului Ali Khamenei a fost cel mai apropiat de preşedintele defunct Ebrahim Raisi. El are un picior amputat după ce a fost rănit în războiul dintre Iran şi Irak. Calificarea sa în turul doi a fost o surpriză, întrucât a reuşit să-l devanseze pe preşedintele parlamentului, Mohamad Baqer Qalibaf, un conservator tehnocrat ce părea favorit în rândul candidaţilor frontului revoluţionar islamic.

Totuşi, pentru a câştiga şi turul doi, Saeed Jalili trebuie să atragă din voturile pentru Baqer Qalibaf, clasat pe locul trei în primul tur, un politician de asemenea conservator, dar cu orientare mai moderată.

În acest timp, câteva mii de opozanţi iranieni şi susţinători ai acestora au manifestat sâmbătă în capitala germană Berlin împotriva puterii de la Teheran şi au descris alegerile prezidenţiale desfăşurate în Iran drept un "simulacru" de scrutin.

"Aceste alegeri sunt un fiasco total şi arată că regimul nu are legitimitate. Iranienii nu vor acest regim', a declarat pentru AFP Javad Dabiran, purtătorul de cuvânt în Germania al Consiliului Naţional de Rezistenţă al Iranului (CNRI), una dintre principalele organizaţii de opoziţie din afara Iranului.

Această asociaţie, asociată Organizaţiei Poporului Mujahedin din Iran (PMOI sau MEK), o organizaţie considerată "teroristă" de Teheran, şi-a chemat membrii din mai multe ţări din Europa şi în special din Statele Unite să se adune la Berlin a doua zi după primul tur al alegerilor prezidenţiale iraniene.

"Regimul molahilor obligă oamenii să voteze. În cele din urmă îl vor înlocui pe criminalul care era în fruntea statului cu un alt criminal. Acest regim ucide oameni în fiecare zi', a clamat un protestatar iranian care a spus că este din Statele Unite şi nu a dorit să-şi dea numele.

Într-o intervenţie prin videoconferinţă din Franţa, preşedinta CNRI, Mariam Rajavi, a susţinut că boicotarea votului observată din prezenţa scăzută la urme a fost "o lovitură de baros" adusă puterii în Iran. Ea a apreciat că rata participării la vot, de 40% conform autorităţilor de la Teheran, a fost în realitate mult mai mică.

Fără a publica primele rezultate, presa iraniană a scris sâmbătă dimineaţă în funcţie de afinităţile sale politice. "Trăiască speranţa!", a titrat astfel ziarul reformist Sazandegi, publicând o fotografie a lui Massoud Pezeshkian, în timp ce cotidianul guvernamental Iran a cerut în turul doi un "vot pentru autoritatea Iranului".AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.edition.cnn.com