O anchetă a fost deschisă în Columbia în legătură cu posibile interceptări ilegale ale convorbirilor magistraţilor. Preşedintele ţării, Gustavo Petro, a negat luni că guvernul său ar fi ordonat ascultarea ilegală a telefoanelor mobile ale judecătorilor Curţii Constituţionale, transmite France Presse.

"Încă din prima zi de guvernare, preşedintele a ordonat agenţiilor de informaţii să nu folosească (interceptările) împotriva opoziţiei, presei sau instanţelor", a declarat Petro pe reţeaua X.

Conform dezvăluirilor din presa naţională din acest weekend, magistratul Jorge Enrique Ibanez, membru al Curţii Constituţionale, a depus o plângere la Parchetul general cu privire la interceptarea telefonului său mobil de către "agenţiile de informaţii ale statului".

"Timp de mai multe luni, comunicaţiile mele, în special telefonul meu mobil, au fost interceptate (...) în afara cadrului legal", a scris Jorge Enrique Ibanez într-o scrisoare adresată procurorului general, Luz Adriana Camargo, şi dezvăluită presei.

Magistratul a declarat că telefoanele unora dintre judecătorii săi asistenţi au fost, de asemenea, interceptate şi nu a exclus posibilitatea ca şi alţi colegi de la Curtea Constituţională să fi fost ascultaţi.

"Având în vedere gravitatea faptelor care i-au fost aduse la cunoştinţă", biroul procurorului general a anunţat sâmbătă, într-un comunicat de presă, că deschide o anchetă cu privire la aceste presupuse ascultări.

În apărarea sa, preşedintele Petro susţine că serviciile interne de informaţii, Departamentul Naţional de Informaţii (DNI), "nici măcar nu dispun de dispozitive de interceptare a serviciilor telefonice private".

Cu toate acestea, săptămânalul conservator Semana susţine că un general a confirmat anonim că "astfel de interceptări au fost efectuate".

Acest posibil scandal survine într-un moment în care Petro, ales în vara anului 2022 ca primul preşedinte de stânga din istoria Columbiei, insistă asupra ideii de convocare a unei Adunări Constituante pentru modificarea Constituţiei, în ciuda faptului că mai multe dintre reformele sale sunt sau au fost blocate în Parlament.

Opoziţia susţine că şeful statului speră să includă în legea fundamentală un articol care i-ar permite să fie reales (Parlamentul a abolit realegerea în 2015), prelungindu-şi astfel mandatul după 2026.

Fostul preşedinte conservator Ivan Duque (2018-2022) susţine că Petro doreşte să controleze Curtea Constituţională, astfel încât aceasta să aprobe o modificare a Constituţiei şi să îi prelungească astfel mandatul.

În trecut, serviciul de informaţii columbian a ascultat în mai multe rânduri politicieni de stânga, reprezentanţi ai organizaţiilor sociale, jurnalişti şi judecători ai Curţii Supreme.

În 2011, când era senator al opoziţiei, dl Petro a denunţat Departamentul Administrativ de Securitate (DAS, înlocuit între timp de DNI) şi alte organisme de stat pentru că i-au ascultat ilegal telefonul între 2006 şi 2009. O instanţă administrativă s-a pronunţat în favoarea sa şi a condamnat guvernul în 2020.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)