Uniunea Europeană şi ONU au cerut miercuri "acţiuni decisive" în sfera politică şi operaţională pentru a preveni şi eradica violenţa sexuală şi pentru a proteja infrastructura civilă în zonele de conflict, transmite EFE.

"De Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei sexuale în conflicte, Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană îşi unesc forţele pentru a solicita acţiuni decisive la nivel politic şi operaţional pentru a preveni şi eradica violenţa sexuală şi pentru a proteja infrastructura civilă, inclusiv unităţile sanitare, în zone de conflict", se arată într-un comunicat al celor două organizaţii.

Textul este semnat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de reprezentantul special al ONU pentru violenţa sexuală în conflicte, Pramila Patten.

Cei doi înalţi oficiali au amintit că, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 2023 au fost raportate 1.510 de atacuri împotriva instituţiilor sanitare din zonele afectate de conflicte armate, faţă de 1.000 în 2019."Suntem alarmaţi de această creştere, care împiedică grav accesul supravieţuitorilor violenţei sexuale la asistenţă pentru salvarea vieţii, protecţie, raportare şi reintegrare", au declarat aceştia.

Josep Borrell şi Pramila Patten au subliniat că violenţa sexuală este "una dintre cele mai devastatoare forme de violenţă comise în principal împotriva femeilor şi a fetelor, dar şi împotriva bărbaţilor şi a băieţilor, în timpul conflictelor armate".

Aceştia au subliniat că violenţa sexuală afectează "în mod negativ şi profund" sănătatea fizică, sexuală şi reproductivă, precum şi sănătatea mintală a femeilor şi reprezintă "o problemă majoră de sănătate publică şi o încălcare a drepturilor omului ale femeilor".

"Asigurarea inviolabilităţii unităţilor sanitare în zonele de conflict este esenţială pentru protecţia drepturilor fundamentale ale supravieţuitorilor", au remarcat aceştia.

Ei au adăugat că atacurile asupra spitalelor de către actori înarmaţi, precum şi intimidarea, hărţuirea, ameninţările şi violenţa împotriva lucrătorilor din domeniul sănătăţii "au consecinţe negative directe pentru comunităţi, inclusiv pentru supravieţuitorii violenţei sexuale".

"Serviciile de sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv contracepţia de urgenţă, care sunt esenţiale pentru ca supravieţuitoarele să evite sarcinile nedorite, sunt dificil de accesat în zonele în care structurile de sănătate au fost parţial sau complet distruse sau unde un aflux de persoane strămutate sau de refugiaţi a copleşit deja capacităţile de răspuns deja supraîncărcate", au spus ei.

Protecţia unităţilor sanitare, a echipamentelor şi a personalului din zonele de conflict "este esenţială pentru a atenua efectele negative ale violenţei sexuale legate de conflict asupra supravieţuitorilor şi pentru a asigura raportarea acestor crime ca bază pentru o viitoare responsabilitate".

"Spitalele acţionează ca locuri de refugiu pentru comunităţile distruse de război, inclusiv pentru supravieţuitorii violenţei sexuale. Prin urmare, îndemnăm părţile în conflict să se asigure că unităţile sanitare nu sunt vizate în conformitate cu dreptul internaţional umanitar", au mai afirmat Josep Borrell şi Pramila Patten.

"De asemenea, facem apel la comunitatea internaţională de donatori să finanţeze operaţiunile actorilor umanitari, inclusiv ale celor care lucrează pentru a oferi servicii specializate care să răspundă nevoilor cele mai urgente ale supravieţuitorilor violenţei sexuale şi de gen", au adăugat ei.

Au menţionat, de asemenea, că sunt "hotărâţi să protejeze supravieţuitorii şi pe cei aflaţi în situaţii de risc pentru a asigura un mediu favorabil şi pentru a face în aşa fel încât făptaşii să fie traşi la răspundere pentru crimele lor" şi că, "pentru a cere protejarea serviciilor sanitare, comunitatea internaţională trebuie să vorbească pe o singură voce". AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)