Parlamentul suedez a aprobat marţi cu o largă majoritate un acord de apărare cu Statele Unite, care, potrivit oponenţilor săi, deschide calea pentru desfăşurarea de arme nucleare şi instalarea de baze americane permanente în Suedia, notează AFP.

Acordul de Cooperare în domeniul apărării (DCA), semnat de Stockholm şi Washington în decembrie, a fost aprobat de 266 din totalul de 349 de deputaţi, cu 37 de voturi împotrivă şi 46 de absenţi.

Acest acord este o evoluţie majoră în politica de apărare a Suediei, care în martie a renunţat la două secole de nealiniere militară prin aderarea la NATO.

Acordul semnat de Stockholm şi Washington în decembrie permite forţelor americane accesul la 17 baze de apărare suedeze şi să depoziteze echipamente militare, arme şi muniţie în ţară.

Pentru oponenţii săi, acordul ar fi trebuit să stipuleze că prezenţa armelor nucleare este interzisă în Suedia. "Vrem ca legea să interzică intrarea armelor nucleare pe teritoriul suedez", a declarat marţi deputata Verzilor Emma Beginger în cursul dezbaterilor din parlament.

"Guvernul a ales, din păcate, să semneze un acord care nu închide uşa armelor nucleare, iar partidul Verzilor va vota nu acestui acord", a adăugat ea.

Guvernul de centru-dreapta al premierului Ulf Kristersson, susţinut de Democraţii Suedezi (SD, extremă dreapta), a dat asigurări, la rândul său, că acordul respectă suveranitatea suedeză.

"Este foarte clar că Suedia este o naţiune suverană şi nicio ţară nu va putea forţa Suedia să aibă arme nucleare pe teritoriul său", a asigurat ministrul apărării Pal Jonson în cursul dezbaterii.

Pentru a fi adoptat, acordul trebuia aprobat de cel puţin trei sferturi dintre parlamentarii prezenţi şi de mai mult de jumătate din cei 349 de aleşi.

Cu 42 de locuri, Verzii şi Partidul de Stânga, care se opun acordului şi au votat împotriva aderării la NATO, nu puteau bloca singuri textul.

Într-un articol publicat duminică în cotidianul Aftonbladet, doi deputaţi ai Partidului de Stânga au considerat acordul "nu doar naiv, ci de-a dreptul nebunesc" şi au afirmat că acesta face Suedia mai puţin sigură, deoarece "politica americană de apărare şi securitate se bazează pe arme nucleare".

Societatea suedeză de pace şi arbitraj, una dintre principalele voci critice, a subliniat că două guverne suedeze succesive au insistat, în timpul procesului de aderare la NATO, ca Suedia să adopte aceeaşi poziţie ca şi vecinii săi, Danemarca şi Norvegia, cu privire la armele nucleare.

"Dar, spre deosebire de acordurile DCA ale Norvegiei şi Danemarcei, acordul suedez nu conţine nicio rezervă împotriva introducerii sau staţionării de arme nucleare în Suedia", a scris Kerstin Bergea, preşedinta asociaţiei, într-un articol.

Finlanda, care a aderat la NATO în aprilie 2023, "are o lege care interzice armele nucleare pe teritoriul finlandez, iar acordul DCA al Finlandei menţionează această lege", a adăugat ea.

O astfel de menţiune din partea Suediei "ar consolida regiunea nordică şi ar contribui la o detensionare comună în faţa armelor nucleare ruseşti".

Premierul Suediei a deschis o dezbatere în mai, legată de staţionarea de arme nucleare "în timp de război".

"În timp de război, este o cu totul altă problemă, ar depinde complet de ceea ce se întâmplă", a spus el la postul public de radio SR.

"Aceasta este o declaraţie incredibilă, complet contrară a ceea ce gândesc suedezii şi a ceea ce a apără Suedia de mult timp", au scris cei doi parlamentari ai Partidului de Stânga.

Kerstin Bergea consideră că nu este sigur că Suedia va putea refuza accesul sau activităţile Statelor Unite pe teritoriul său, dacă acestea ar încălca legea sau interesele suedeze.

"Un acord bazat exclusiv pe încredere nu este suficient pentru probleme atât de importante ca acestea", a declarat ea.

Pentru ministrul Pal Jonson, "datorită DCA, Suedia poate beneficia de sprijin militar timpuriu, rapid şi eficient din partea Statelor Unite în cazul unei deteriorări a situaţiei de securitate", a declarat el în mai într-un comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)