Statele care deţin arme nucleare îşi întăresc arsenalele atomice în faţa numeroaselor conflicte de pe plan global, atenţionează luni un nou raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), citat de dpa.

Numărul de focoase nucleare operaţionale este în creştere constantă, notează SIPRI.

"Dacă numărul global de focoase nucleare continuă să scadă pe măsură ce armele din perioada războiului rece sunt desfiinţate treptat, continuăm să constatăm, în mod regretabil, creşteri de la an la an ale numărului de focoase nucleare operaţionale", a subliniat directorul institutului, Dan Smith.

"Această tendinţă este probabil să continue şi să se accelereze în anii următori, ceea ce este extrem de îngrijorător", a adăugat el.

Este de asemenea în creştere numărul de arme nucleare în curs de dezvoltare, în condiţiile în care statele mizează pe descurajarea nucleară, constată raportul.

Din totalul estimat de 12.121 de focoase înregistrate pe plan mondial în luna ianuarie, circa 9585 făceau parte din stocurile armatelor pentru o potenţială utilizare.

Circa 3904 dintre acestea erau instalate pe rachete şi aeronave, cu 60 mai multe decât în ianuarie anul anterior; conform raportului, restul erau păstrate în facilităţi de depozitare centralizate.

Numărul global de arme nucleare se află în scădere constantă de câteva decenii, dar în principal ca urmare a dezasamblării treptate a focoaselor dezafectate de către Rusia şi SUA după războiul rece.

Or, SIPRI analizează nu doar numărul total de focoase, ci şi arsenalele care pot fi desfăşurate. Potrivit institutului, nouă ţări dispun de arme nucleare: pe lângă Rusia şi SUA, acestea sunt China, Franţa şi Marea Britanie, precum şi Pakistan, India, Israel şi Coreea de Nord.

SUA şi Rusia continuă să deţină cele mai multe focoase pe plan global. Împreună, Washingtonul şi Moscova deţin circa 90% dintre focoasele nucleare din lume.

Pe lângă stocurile militare, Rusia şi SUA mai au fiecare peste 1200 de focoase dezafectate care sunt dezasamblate treptat.

De asemenea, potrivit raportului, circa 2100 de focoase nucleare operaţionale sunt menţinute în stare de "alertă ridicată" pe rachete balistice, în principal în SUA şi Rusia.

Pentru prima dată, se afirmă că şi China dispune de unele astfel de focoase în stare de alertă sporită.

Arsenalul nuclear al Beijingului a crescut de la 410 focoase în ianuarie 2023 la 500 în ianuarie a.c. China "îşi extinde arsenalul nuclear mai rapid decât orice altă ţară", a menţionat expertul SIPRI Hans Kristensen.

Dar "în aproape toate statele dotate cu arme nucleare există ori planuri, ori o tendinţă semnificativă de creştere a forţelor nucleare", a adăugat acesta.

Experţii SIPRI au mai constatat că atât SUA, cât şi Rusia au devenit mai puţin transparente în privinţa arsenalelor lor nucleare după invazia rusă din Ucraina din februarie 2022, nivelul de transparenţă scăzând de asemenea şi în celelalte ţări înarmate nuclear.

Preşedintele rus Vladimir Putin a suspendat în februarie 2023 tratatul Noul START privind dezarmarea nucleară, singurul tratat major privind controlul armelor atomice dintre Rusia şi SUA şi rămas în vigoare. Negocierile privind un nou tratat, având în vedere că acesta urmează să expire în 2026, au fost de asemenea suspendate.

În noiembrie anul trecut, Rusia a revocat ratificarea Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBT), argumentând prin existenţa unui "dezechilibru" cu Statele Unite, care nu au ratificat acest tratat după finalizarea lui, în 1996. Semnat de 187 de ţări şi ratificat de 178, CTBT nu poate intra în vigoare până când nu va fi semnat şi ratificat de opt ţări care nu l-au semnat şi ratificat. SUA, China, Egipt, Iran şi Israel l-au semnat, dar nu l-au ratificat. India, Coreea de Nord şi Pakistan nu l-au semnat deloc.

Luna trecută, Rusia a anunţat organizarea de exerciţii cu arme nucleare tactice în apropierea frontierei ucrainene, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale.

"Armele nucleare nu au mai jucat un rol atât de important în relaţiile internaţionale de la războiul rece", a concluzionat directorul SIPRI pentru programe privind armele de distrugere în masă, Wilfred Wan.

"Trăim una din cele mai periculoase perioade din istoria umanităţii", a avertizat directorul SIPRI Dan Smith. "Sursele de instabilitate sunt numeroase - rivalităţi politice, inegalităţi economice, perturbări ecologice, accelerarea cursei înarmării. Suntem pe marginea prăpastiei şi e timpul ca marile puteri să facă un pas înapoi şi să reflecteze, de preferinţă împreună", a îndemnat el. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)