Europarlamentare2024/Von der Leyen începe negocierile pentru conducerea Comisiei şi se declară deschisă mai multor înţelegeri
Candidata Partidului Popular European (PPE) pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a propus socialiştilor şi liberalilor să reediteze în noul Parlament European (PE) majoritatea celor trei mari grupuri politice pro-europene, a declarat luni că menţine "uşa deschisă" şi altor înţelegeri pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, demers pentru care o aşteaptă negocieri intense în zilele următoare, relatează agenţiile DPA şi EFE.
"Discut cu cei cu care mă înţeleg bine şi cu care am lucrat mult timp", a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă la Berlin, referindu-se la social-democraţii din grupul S&D şi la liberalii din grupul Renew.
Totuşi, acest dialog, a adăugat ea, lasă "uşile deschise". Şefa Comisiei a răspuns astfel unei întrebări despre o declaraţie dată de ea înaintea alegerilor europarlamentare, când a dat de înţeles că, dacă voturile popularilor, ale socialiştilor şi liberalilor în noul Parlament European nu ar fi suficiente pentru a-i asigura un nou mandat la conducerea executivului comunitar, atunci ea ar fi deschisă unei înţelegeri şi cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid "Fratelli d'Italia" (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Totuşi, în declaraţia dată acum, după alegerile ale căror rezultate preliminare arată că respectivele trei grupuri îşi vor păstra în Parlamentul European majoritatea, deşi diminuată în urma pierderilor suferite de liberalii grupului Renew, Von der Leyen a precizat că în negocierile pentru desemnarea celor care conduc instituţiile europene "discuţiile nu se poartă cu partide naţionale, ci cu grupuri din Parlamentul European".
"Pentru mine, este clar că încep cu social-democraţii şi socialiştii şi cu liberalii, sau Renew, întrucât în ultimii cinci ani am lucrat împreună, avem experienţă şi ştim pe ce putem conta. Acesta este primul pas", a indicat Von der Leyen.
"După acest prim pas, ar putea urma altele, dar acum totul se află în mâna grupurilor de lucru, cu şefii de stat şi de guvern şi cu grupul parlamentar al Partidului Popular" European, a adăugat ea.
Sub aspect procedural, pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea executivului comunitar, Von der Leyen are nevoie mai întâi să obţină o susţinere majoritară în rândul celor 27 de lideri ai statelor UE în Consiliul European. Deşi Tratatul UE le cere acestora să ţină cont de rezultatul scrutinului europarlamentar, ei pot propune un candidat diferit de cel care este "capul de listă" al grupului politic care a obţinut cele mai multe voturi. Aşa s-a întâmplat în 2019, când un alt politician german din PPE, Manfred Weber, nu a reuşit să obţină sprijinul unei majorităţi calificate în Consiliu, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a propus-o atunci pe Von der Leyen.
Dar în prezent 13 din cei 27 de lideri ai statelor UE fac parte din PPE, aşadar repetarea blocajului din 2019 este improbabilă. Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliu, Von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sánchez şi preşedintelui francez Macron.
Un mare avantaj pentru Von der Leyen este că niciunul dintre ceilalţi capi de listă nu este cotat cu şanse serioase de a obţine postul de preşedinte al Comisiei, printre aceştia numărându-se social-democratul luxemburghez Nicholas Schmit şi ecologistul german Terry Reintke. Totuşi, au existat unele speculaţii conform cărora Macron l-ar putea propune pe fostul premier italian Mario Draghi ca alternativă pentru Von der Leyen.
Odată ce liderii europeni vor fi votat în Consiliu asupra desemnării preşedintelui Comisiei, pasul următor va fi confirmarea acestei numiri prin majoritate simplă în Parlamentul European, unde Von der Leyen pare că se poate deja baza pe voturile popularilor (PPE), social-democraţilor (S&D) şi liberalilor (Renew).
Aceste trei marile grupuri progresiste pro-europene au obţinut la alegerile europarlamentare o majoritate de 400 din cele 720 de mandate în Parlamentul European, conform ultimei actualizări a rezultatelor încă provizorii, care confirmă de asemenea creşterea extremei-drepte eurosceptice. Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 18 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.
Liderul Verzilor europeni, Terry Reintke, s-a declarat deschis unor negocieri cu Von der Leyen, adăugând însă că pentru susţinerea acesteia este nevoie de angajamente că "Pactul Verde va continua " şi că "statul de drept şi democraţia în UE vor fi apărate".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
Citiţi şi:
Europarlamentare2024 Regele Belgiei acceptă demisia premierului Alexander De Croo
Europarlamentare2024/PPE va obţine 185 de locuri conform ultimei proiecţii a PE din 26 de ţări
Europarlamentare2024: Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de circa 51%
Europarlamentare2024/ În Austria, partidul de extremă dreaptă FPO se află în frunte (sondaj)
Europarlamentare2024/Marine Le Pen, primul lider care a votat în Franţa
Europarlamentare2024/ Opoziţia progresistă ar fi câştigat alegerile europene din Slovacia (presă)
Europarlamentare2024/ Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte (exit-polluri)
Europarlamentare 2024 Viktor Orban: Miza alegerilor, război sau pace, o "chestiune paneuropeană"
Europarlamentare2024 Germania: Noi atacuri asupra politicienilor, în ajunul alegerilor europene
Europarlamentare2024/ Partidul de dreapta al premierului elen Mitsotakis, în frunte (exit-polluri)
Europarlamentare2024 Votul la alegerile europene s-a încheiat odată cu închiderea urnelor în Italia
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Iran: Armata americană afirmă că a lovit peste 80 de ținte, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană
Armata americană a lovit peste 80 de ținte în Iran în cursul unor atacuri lansate ca ripostă la tirurile iraniene împotriva a trei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat marți Comandamentul Central american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP. 'Forțele americane au lovit sisteme iraniene
Statele Unite anunță 24 de arestări legate de mafia indiană în cursul unei razii internaționale
O razie internațională de amploare a permis arestarea a 24 de persoane legate de mafia indiană, responsabile printre altele de un asasinat politic comis în Canada, au anunțat marți autoritățile americane, notează AFP. Operațiunea a mobilizat forțe de ordine din Statele Unite, Canada și Europa care anchetau în comun organizații crim
Iranul anunță o acțiune 'decisivă' după atacurile americane
Ministerul iranian de Externe a afirmat marți că Statele Unite au încălcat memorandumul de înțelegere dintre cele două țări și a anunțat o ripostă după atacurile americane în apropierea Strâmtorii Ormuz, transmite AFP. 'Iranul adresează un avertisment serios cu privire la consecințele încălcării tratatului de
#Ucraina: Explozii auzite la Kiev
Mai multe explozii au zguduit capitala ucraineană Kiev miercuri dimineață, au constatat jurnaliști ai AFP, în ultima zi a summitului NATO din Turcia. O primă deflagrație a fost auzită chiar înainte ca sirenele de alertă aeriană din oraș să sune, fiind urmată de alte patru, au indicat jurnaliștii AFP de la fața locului.
Iranul raportează explozii în apropierea Strâmtorii Ormuz
Presa de stat iraniană a raportat marți o serie de explozii auzite în regiunea Strâmtorii Ormuz, la scurt timp după ce oficiali americani au anunțat lovituri 'puternice' împotriva Iranului, notează AFP. Potrivit canalului de informații IRIB, șase explozii au fost auzite pe insula iraniană Qeshm, șapte în orașul
Armata americană a lansat 'lovituri puternice' împotriva Iranului după atacuri asupra unor nave
Forțele americane au lansat marți o 'serie de lovituri puternice' împotriva Iranului 'ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz', a anunțat pe platforma X Comandamentul Central al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP. 'Agresiu
Statele Unite reintroduc sancțiunile asupra petrolului iranian, denunță acțiunile Teheranului în Strâmtoarea Ormuz
Statele Unite au reintrodus marți sancțiunile economice asupra petrolului iranian din cauza acțiunilor 'total neacceptabile' ale Teheranului în Ormuz, potrivit Washingtonului, după mai multe atacuri asupra unor nave în strâmtoare, transmite AFP. 'Acțiunile Iranului în strâmtoare sunt total neacceptabil
#Ucraina semnează acorduri privind dronele cu mai multe țări europene
Ucraina a anunțat marți semnarea unor acorduri de cooperare în domeniul dronelor militare cu mai multe țări europene, după lansarea unui mecanism care le permite partenerilor săi să cumpere arme și tehnologii ucrainene, transmite AFP. Președintele ucrainean Vo
Sicriul ayatollahului Khamenei a ajuns în Irak (presa de stat irakiană)
Sicriul cu trupul liderului suprem iranian Ali Khamenei a sosit marți seară pe aeroportul internațional din Najaf, în Irak, în ajunul procesiunilor funerare din două dintre orașele sfinte ale țării care găzduiesc cele mai venerate sanctuare ale musulmanilor șiiți, au consemnat AFP și Reuters. Televiziunea de stat irakiană a transmi
Franța: Marine Le Pen va candida la alegerile prezidențiale din 2027
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a anunțat marți că va candida la alegerile prezidențiale din 2027, la doar câteva ore după ce o instanță de apel a condamnat-o la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri europene, pedeapsă ce urmează a fi executată sub supraveghere electronică, relatează AFP. Susținându-și
Țările candidate la UE nu ar trebui să se aștepte la aderare în viitorul apropiat, consideră președintele sârb
Președintele sârb Aleksandar Vucic și-a exprimat marți scepticismul în ce privește o extindere rapidă a Uniunii Europene, afirmând că nu este optimist că noii candidați - inclusiv Serbia - vor adera la blocul comunitar în viitorul apropiat, a consemnat Reuters. Vorbind în cadrul unei conferințe a țărilor candidate
Închisorile secrete ale CIA: Lituania, condamnată din nou la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți Lituania pentru rolul acestei țări în detenția în anii 2005-2006 a unui saudit într-o închisoare secretă a CIA, înainte ca acesta să fie transferat la baza americană de la Guantanamo, relatează agențiile AFP și EFE. În acest caz referitor la saud
Cinci state NATO ar urma să cheltuie peste 3,5% din PIB pentru apărare în acest an (raport)
Cinci țări NATO se estimează că vor atinge obiectivul alianței de alocare a 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026, potrivit datelor actualizate ale NATO publicate marți, înainte de începerea oficială a summitului NATO de la Ankara, în timp ce unele state membre se estimează că vor cheltui numai 2%, relatează Reuters.
Președinția irlandeză a Consiliului UE cere presiuni sporite asupra Israelului, ce solicită Germaniei să oprească inițiativele 'anti-israeliene' în UE
Premierul irlandez Micheal Martin, a cărui țară exercită în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, și-a îndemnat marți partenerii europeni să 'facă mai mult' pentru a exercita presiuni asupra Israelului cu privire la acțiunile acestuia în Fâșia Gaza și Cisiordania, în timp ce propunerile Comisiei Europene de sancțiuni
Președintele Coreei de Sud dorește o cooperare cu NATO în domeniul producției de arme
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat marți că speră că țara sa își va extinde cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de vârf, și în producția de sisteme de armament, relatează Reuters. Lee Jae Myung a făcut aceste declarații la Forumul industriei de apărare din m
