Un proiect de rezoluţie pe care puterile europene l-au prezentat luni Consiliului guvernatorilor AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică) presează din nou Iranul să explice urmele de uraniu găsite la situri nedeclarate, menţionând, de asemenea, şi alte chestiuni ca interzicerea accesului inspectorilor, a consemnat Reuters.

Proiectul la care Reuters a avut acces vine după o rezoluţie adoptată cu un an şi jumătate în urmă prin care Teheranului i s-a cerut să coopereze de urgenţă cu ancheta lansată de mai mulţi ani de AIEA asupra acestor urme. Noul document insistă asupra urgenţei acestei cooperări şi solicită între altele Iranului să permită AIEA să preleveze mostre.

De asemenea, textul aminteşte probleme care au apărut mai recent, cum ar fi interzicerea de către Iran a accesului mai multor experţi de vârf ai AIEA în îmbogăţirea uraniului în echipa de inspecţie.

Proiectul ar urma să fie supus la vot săptămâna aceasta, în cadrul reuniunii trimestriale a Consiliului guvernatorilor forului nuclear al ONU.

Iranul va reacţiona dacă Consiliul guvernatorilor va adopta o rezoluţie împotriva Teheranului, a subliniat marţi agenţia de presă semi-oficială Fars, citându-l pe şeful Organizaţiei iraniene a energiei atomice, Mohammad Eslami.

De la rezoluţia din 2022, numărul de situri investigate în legătură cu urme de material nuclear s-a redus de la trei la două, dar Iranul încă nu a explicat cum au ajuns acolo respectivele urme.

Marea Britanie, Franţa şi Germania, cunoscute sub denumirea de E3, susţin adoptarea rezoluţiei, în ciuda temerilor Statelor Unite că un asemenea gest ar putea determina Iranul să răspundă prin escaladarea activităţilor sale nucleare, având în vedere că Teheranul a luat astfel de măsuri ca răspuns la rezoluţii care l-au vizat în trecut.

E3 susţin că lipsa continuă a Iranului de cooperare cu AIEA şi programul său nuclear care avansează fac necesar un astfel de pas, explică diplomaţii. Cele trei ţări nu ar fi trimis textul dacă nu ar fi fost încrezători că va trece.

Doar Rusia şi China s-au opus ultimei rezoluţii împotriva Iranului.

Reuters mai aminteşte că Iranul îmbogăţeşte uraniu la o puritate de până la 60%, aproape de 90% din nivelul necesar pentru producerea de arme nucleare, şi a acumulat suficient material îmbogăţit la primul nivel - dacă va fi îmbogăţit în continuare - pentru trei bombe nucleare, potrivit criteriilor AIEA.

Puterile occidentale afirmă că nu există o justificare civilă credibilă pentru îmbogăţirea uraniului la acest nivel, iar AIEA susţine că nicio altă ţară nu a făcut acest lucru fără a produce arme nucleare. Iranul insistă că obiectivele sale sunt în întregime paşnice.

Proiectul citat mai notează că, dacă Iranul nu cooperează, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, ar putea întocmi un raport "cuprinzător", care ar creşte şi mai mult presiunea asupra Teheranului.

"Eşecul continuu al Iranului de a asigura cooperarea necesară, deplină şi fără ambiguitate cu AIEA pentru a rezolva toate problemele nesoluţionate poate necesita întocmirea, de către directorul general, a unei evaluări cuprinzătoare şi actualizate cu privire la posibila prezenţă sau utilizare a materialelor nucleare nedeclarate", se atenţionează în document. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)