Franța se află în fața unei noi săptămâni de mobilizări sociale, după ce protestele de sâmbătă s-au desfășurat fără incidente grave, spre deosebire de violențele și jafurile din 17 octombrie, în timp ce guvernul se întâlnește luni cu reprezentanții elevilor pentru a răspunde cu măsuri concrete revendicărilor avansate de aceștia la protestele lor care continuă de mai mult de o lună, relatează agenția EFE.

Agenda mobilizărilor săptămânii care începe include vineri proteste ale 'vestelor galbene', la care participanții se vor manifesta zgomotos cu bătăi în oale metalice, iar sămbătă va urma încă o zi de proteste față de creșterea costului vieții. În plus, mai multe sindicate își mențin apelul la grevă și manifestații pentru data de 5 noiembrie.

Deocamdată, premierul Sebastien Lecornu se întâlnește luni cu reprezentanții elevilor de liceu, care cer renovarea instituțiilor de învățământ, condiții de studiu mai bune și desființarea Parcoursup, platforma de acces în învățământul superior. După întâlnire, sunt așteptate anunțuri din partea guvernului.

Vinerea trecută, aproximativ 20 de reprezentanți ai elevilor au discutat la Palatul Elysee circa trei ore cu președintele Emmanuel Macron, care a afirmat că dorește să le asculte cererile și preocupările și a promis o 'reformă aprofundată' a Parcoursup, precum și răspunsuri 'foarte concrete'.

Elevii din învățământul secundar și-au început protestele în urmă cu mai bine de o lună, inițial prin blocarea școlilor și ulterior prin demonstrații, proteste care au continuat în pofida vacanței școlare începute pe 17 octombrie și care se încheie pe 2 noiembrie.

Guvernul a anunțat la începutul lunii un plan de angajare de profesori pe posturile vacante, de atunci aproximativ 2.000 dintre cei circa 3.000 de suplinitori promiși fiind deja angajați.

Mișcarea 'vestelor galbene' a convocat o manifestație cu zgomot de cratițe pentru vineri după-amiază în fața Adunării Naționale, un protest pentru apărarea libertăților civile și împotriva 'derivei autoritare' a lui Macron și a guvernului său, care au luat măsuri de îngrădire a demonstrațiilor nesindicale și au impus restricții de circulație în zonele unde au avut loc violențele din 17 octombrie.

Mișcarea 'vestelor galbene' a apărut în toamna anului 2018, inițial ca un protest împotriva creșterii prețurilor la combustibili, devenind apoi o mobilizare mai amplă împotriva creșterii costului vieții, a taxelor și a politicilor lui Macron.

În plus față de protestul convocat pentru vineri, 'vestele galbene' au lansat un apel pentru o nouă mobilizare sâmbătă, cu mitinguri și proteste în fața Adunării Naționale și a primăriilor.

Pentru săptămâna următoare, cele mai mari cinci sindicate franceze, CFDT, CGT, FO, Unsa și FSU, își mențin apelul la grevă și manifestații pentru data de 5 noiembrie, în apărarea salariilor, pensiilor, asistenței sociale, ocupării forței de muncă și industriei.

Aceste revendicări sunt împărtășite de cei circa 800.000 de manifestanți care au ieșit în stradă atât pe 17, cât și pe 24 octombrie, potrivit Confederației Generale a Muncii (CGT). De partea sa, Ministerul de Interne a estimat la 410.000 numărul manifestanților participanți la protestele de sâmbătă și la 550.000 la cele din sâmbăta anterioară, când violențele și jafurile au eclipsat revendicările.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)