Circa 80 de candidaţi s-au înscris la alegerile prezidenţiale care vor avea loc în 28 iunie în Iran, consemnează luni AFP, menţionând că mulţi dintre ei ar putea fi descalificaţi.

Cel mai cunoscut dintre aceştia este fostul preşedinte Mahmoud Ahmadinejad, în vârstă de 67 de ani, care încearcă să revină în funcţia pe care a deţinut-o din 2005 până în 2013. În cele două mandate, el a făcut mai multe afirmaţii incendiare despre Israel; tensiunile dintre Iran şi Occident s-au intensificat în perioada respectivă, în special în legătură cu programul nuclear iranian.

AFP remarcă de asemenea înscrierea în cursa electorală a patru femei, precum şi numărul de candidaţi conservatori mult mai ridicat decât cel de moderaţi. Candidează de asemenea şi câţiva clerici de rang inferior.

Printre ceilalţi candidaţi, agenţia îi mai evidenţiază pe Ali Larijani, fost preşedinte al parlamentului, considerat moderat; ultraconservatorul Said Jalili, fost negociator în problema nucleară; primarul Teheranului, Alireza Zakani; Abdolnasser Hemmati, fost guvernator al băncii centrale a Iranului; Eshaq Jahangiri, fost vicepreşedinte în timpul preşedinţiei lui Hassan Rouhani; preşedintele parlamentului, Mohammed-Baqer Qalibaf.

Ultraconservatorul Qalibah a declarat că poate rezolva problemele Iranului, dintre care a menţionat sărăcia, inegalităţile, accesul la internet şi sancţiunile impuse de SUA.

Nu va candida preşedintele interimar Mohammad Mokhber, care a preluat funcţia după ce Raisi şi-a pierdut viaţa într-un accident de elicopter în 19 mai.

Toate candidaturile trebuie aprobate de Consiliul Gardienilor Constituţiei, autoritate care nu este rezultatul unor alegeri şi care este dominată de conservatori. Din cei 12 membri ai consiliului, şase sunt clerici numiţi de conducătorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, iar şase sunt jurişti.

În 2021, instanţa respectivă a reţinut doar şapte candidaţi din 592 de înscrişi, respingând numeroşi reformişti şi moderaţi, deschizându-i astfel calea spre alegerea din primul tur lui Raisi, candidatul susţinut de conservatori şi ultraconservatori.

Ahmadinejad a mai fost respins de Consiliu în 2017 şi 2021, iar Larijani în 2021.

Până acum, Consiliul nu a acceptat candidatura niciunei femei, însă a stabilit în 2021 că nu există impedimente juridice pentru ca o femeie să intre în cursa electorală.

Deputata Zohrein Elahian, fiziciană în vârstă de 56 de ani, speră să i se aprobe candidatura pe care şi-a depus-o purtând vălul islamic. Ea susţine portul obligatoriu al acestuia de către toate femeile şi a susţinut reprimarea protestatarilor de către guvern la sfârşitul lui 2022, după moartea tinerei Mahsa Amini.

S-au mai înscris pe listă alte trei foste deputate, printre care reformatoarea Hamideh Zarabadi s-a remarcat purtând un văl colorat.

Consiliul se va pronunţa până la 11 iunie, iar candidaţii care primesc undă verde îşi pot începe campaniile electorale din prima zi după decizie.

În Iran, preşedintele nu este şeful statului; acest rol îi revine conducătorului religios suprem - în prezent, Khamenei, în vârstă de 85 de ani, aflat la putere de 35 de ani.

Preşedintele are însă un rol important în conducerea guvernului şi stabilirea direcţiilor politice, deoarece în Iran nu există funcţia de prim-ministru.

Cinci din cei opt preşedinţi de până acum al Republicii Islamice fondate în 1979 au fost clerici musulmani.

Condiţiile pentru candidaţi includ vârsta între 40 şi 75 de ani, studiile superioare - cel puţin la nivel de masterat - şi loialitatea faţă de statul islamic.

Mulţi alegători nu s-au prezentat la urne în 2021, rata de participare la vot fiind de doar 49%, cea mai scăzută de după revoluţia islamică din 1979. Khamenei le-a cerut luni concetăţenilor săi să voteze "în număr mare", deoarece alegerile sunt "o problemă importantă". AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)