Odată cu revenirea la putere a lui Donald Tusk, liderul Platformei Civice (centru-dreapta), o Polonie mai apropiată de Bruxelles se pregăteşte de alegerile europene, îngrijorată de influenţa propagandei proruse şi axată pe obiectivul de a încuraja participarea la vot a electoratului, comentează EFE.

Contextul războiului din Ucraina este, cu multiplele sale implicaţii, marea problemă care condiţionează campania europeană din Polonia.

Sondajele recente indică faptul că "securitatea militară" este principalul avantaj pe care polonezii îl obţin din calitatea de membru al Uniunii Europene (UE), înaintea libertăţii de circulaţie sau a dreptului de a lucra în orice ţară din blocul comunitar.

De asemenea, aşa cum de altfel a avertizat în repetate rânduri guvernul, presupusele campanii de dezinformare instigate de Rusia ar fi influenţat negativ spiritul paneuropean al polonezilor, astfel că, dacă până de curând Polonia era cea mai proeuropeană ţară din UE, cu un sprijin de 90% în rândul populaţiei, acest procent a scăzut la 72%.

Alegătorii polonezi au fost chemaţi la urne de alte două ori în ultimele şase luni, ceea ce ar putea provoca o oarecare "oboseală electorală" şi ar putea duce la o prezenţă şi mai mică la vot decât 2019, când rata de participare a fost de numai 45,7%.

Tusk a convocat o demonstraţie la Varşovia pentru 4 iunie pentru a încuraja cetăţenii să "păstreze ceea ce s-a obţinut" în urmă cu 20 de ani odată cu aderarea la UE: "libertatea, Occidentul".

În plus, Tusk a numit patru foşti miniştri şi şase viceminiştri pe lista candidaţilor pentru Parlamentul European (PE), în încercarea de a prezenta chipuri cunoscute electoratului.

Opoziţia eurosceptică speră la rezultate bune

La rândul său, partidul care a guvernat până în urmă cu şase luni, Lege şi Justiţie (PiS, eurosceptic), al cărui electorat respinge apartenenţa la UE în proporţie de 40%, şi-a intensificat discursul împotriva Bruxellesului.

PiS acuză instituţiile comunitare - prin vocea liderului său, Jaroslaw Kaczynski - că "doresc să distrugă religia" catolică, să transforme "oamenii în animale" şi că sunt conduse de o elită "birocratică şi amorală care îngrădeşte libertatea de exprimare şi vocile critice".

În prezent, 25 din cei 51 de europarlamentari polonezi fac parte din PiS, în timp ce Platforma Civică a lui Tusk are doar 13 eurodeputaţi.

Victoria la alegerile generale poloneze din octombrie 2023 a unei coaliţii proeuropene şi liberale a reprezentat un punct de cotitură în politica internă poloneză, dar impulsul "spiritului lui octombrie" pe care îl invocă Tusk pentru a încerca să repete acel succes la scrutinul european pare să fi pierdut din forţă.

La ultimele alegeri locale Partidul Lege şi Justiţie a fost formaţiunea care a obţinut cel mai mult sprijin în întreaga ţară.

Polonia are nevoie de Europa şi viceversa

Toate guvernele proeuropene s-au grăbit "să salute revenirea" unei Polonii proeuropene, dispusă să se reintegreze pe deplin în dinamica comunităţii, iar Bruxellesul a răsplătit sosirea lui Tusk cu mult-aşteptata deblocare a fondurilor europene şi cu promisiunea de a pune capăt procedurilor împotriva Varşoviei, în baza articolului 7.

De altfel, Comisia Europeană a renunţat oficial la 29 mai la procedura judiciară împotriva Poloniei, care era acuzată de nerespectarea statului de drept, transmite dpa. Ca urmare a procedurii, Polonia se confrunta, în principiu, cu posibilitatea suspendării drepturilor sale de membră a UE, ceea ce ar fi fost o premieră în cadrul Uniunii. Abandonarea demersului Comisiei elimină această posibilitate şi încheie o dispută care a marcat multă vreme relaţiile între Bruxelles şi Varşovia.

CE acuzase fostul guvern polonez format de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) că subminează independenţa justiţiei. Coaliţia de centru condusă de Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a învins însă PiS în alegerile generale din 15 octombrie anul trecut, iar în februarie anul acesta a prezentat un plan de reforme.

Ca urmare, Comisia a apreciat că Polonia reacţionează la îngrijorările privind independenţa justiţiei şi s-a angajat să implementeze deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind statul de drept. Executivul european a luat decizia pe baza acestei constatări, în timp ce intenţia de a proceda astfel fusese anunţată din 6 mai.

În 2022, din cauza îngrijorării privind statul de drept, Comisia a suspendat accesul Poloniei la o parte semnificativă din finanţarea europeană, inclusiv la fondurile pentru coeziune destinate statelor mai puţin dezvoltate. Suspendarea a luat sfârşit în 29 februarie, când guvernul polonez condus de premierul Tusk şi-a prezentat planul de reforme.

Au fost deblocate 137 de milioane de euro, pe care Polonia le va putea utiliza în anii următori.

Tusk, unul dintre principalii aliaţi ai Ursulei von der Leyen

Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, are în Tusk unul dintre principalii săi aliaţi şi susţinători în campania pentru realegerea sa ca principal candidat al Partidului Popular European (PPE).

Mai mult, angajamentul lui Tusk de a reactiva Triunghiul Weimar, la care participă Polonia, Germania şi Franţa, în detrimentul Grupului de la Visegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, este un gest foarte binevenit pentru o UE care are nevoie de unitate şi stabilitate.

Cu toate acestea, Tusk, la fel ca opoziţia, se opune primirii imigranţilor, respinge Pactul verde european (Green Deal), nu intenţionează să adopte euro pe termen scurt sau mediu şi abia a început să elaboreze reforma judiciară care să restabilească pe deplin statul de drept.

Polonia va deţine preşedinţia prin rotaţie a UE în prima jumătate a anului 2025. Rămâne de văzut dacă o va face cu o majoritate de europarlamentari eurofobi, lucru care, potrivit EFE, pare totuşi incert.

Pactul verde european, motiv de dispută

Pentru mulţi agricultori polonezi, scrutinul pentru Parlamentul European din iunie ar putea fi o şansă de a alege reprezentanţi care să lupte împotriva a ceea ce ei consideră a fi birocraţia şi amestecul excesiv al UE în domeniul agricol, potrivit Reuters.

Polonia, care se învecinează cu Ucraina aflată în război cu Rusia, a devenit un punct fierbinte al protestelor care au apărut în toată Europa, în timp ce fermierii au criticat importurile ieftine din ţara devastată de război, precum şi restricţiile impuse acestora prin Green Deal pentru a combate schimbările climatice.

Pentru a-i linişti pe fermieri, UE a relaxat reglementările de mediu pentru terenurile arabile. Dar viziunea globală Green Deal pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice rămâne intactă, susţinută de peste 20 de legi adoptate în ultimii cinci ani pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea globală.

În timp ce fermierii polonezi insistă asupra problemelor cu care se confruntă din cauza politicilor UE, guvernul este dornic să sublinieze beneficiile pe care două decenii de aderare le-au adus ţării.

"În cei 20 de ani de prezenţă în UE, valoarea exporturilor noastre agricole a crescut de 10 ori", a declarat ministrul polonez al agriculturii, Czeslaw Siekierski.

Potrivit Academiei Poloneze de Ştiinţe, principalul factor de transformare a fost afluxul de fonduri în agricultură.

Institutul de Finanţe Publice din Polonia a calculat că, de la începutul integrării în UE şi până în 2023, agricultura poloneză a primit 67,1 miliarde de euro.

Defalcat, venitul unui fermier cu normă întreagă a crescut de peste 2,5 ori din 2004, conform Oficiului Central de Statistică al Poloniei.

Însă unii agricultori spun că, deşi este adevărat că veniturile fermierilor au crescut, fondurile sunt cheltuite pentru lucruri care nu ajută la producţia agricolă.

"Este din ce în ce mai greu să obţii subvenţii pentru că, mai întâi, trebuie să îndeplineşti toate standardele, care sunt exorbitante şi se adaugă din ce în ce mai multe în fiecare an", a declarat pentru Reuters unul dintre fermieri, Mateusz Kulecki.

Pentru a răspunde cererilor fermierilor de reducere a birocraţiei, Parlamentul European a scutit micii fermieri de la controalele de conformitate.

"În cazul agriculturii poloneze, unde majoritatea fermelor au o suprafaţă de sub 10 hectare, aproape un sfert din ferme vor fi excluse de la aceste restricţii de control ale Pactului verde european", a declarat Slawomir Kalinowski, profesor la Institutul de Dezvoltare Rurală şi Agricultură din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţe. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)