Din China până în Cuba, aliaţii preşedintelui rus Vladimir Putin au salutat imediat realegerea sa cu peste 87% din voturi - un "record", conform Comisiei Electorale din Rusia -, în timp ce Occidentul a denunţat un simulacru de democraţie, relatează luni AFP, EFE şi Reuters.

"Realegerea dumneavoastră dovedeşte sprijinul deplin al ruşilor", a declarat luni preşedintele chinez Xi Jinping într-un mesaj de felicitare adresat omologului său, potrivit televiziunii chineze de stat, CCTV.

Ministerul de Externe chinez a transmis că este încrezător că relaţiile "vor continua să avanseze" între cele două ţări, care sunt "parteneri de cooperare strategică globală" şi în acest an marchează cea de-a 75-a aniversare a legăturilor diplomatice.

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi "l-a felicitat sincer pe Vladimir Putin pentru victoria sa solidă şi realegerea în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse", a informat agenţia oficială de ştiri IRNA din Iran.

Duminică seara, liderii din Venezuela, Nicaragua, Cuba şi Bolivia l-au felicitat la rândul lor pe Putin. "Fratele nostru mai mare a triumfat, ceea ce este de bun augur pentru lume", a declarat preşedintele venezuelean Nicolas Maduro.

Preşedintele Republicii Srpska (entitatea sârbilor din Bosnia), Milorad Dodik, a salutat victoria "unui prieten pe care putem conta".

De asemenea, liderii mai multor republici foste sovietice l-au felicitat pe Putin pentru realegere.

"Este un rezultat impresionant", a reacţionat preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia de stat locală BELTA. Lukaşenko a adăugat că l-a sunat luni dimineaţă pe Putin pentru a-l felicita personal, în numele întregului popor belarus.

Şi preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, l-a sunat pe omologul său rus pentru a-i ura succes în următorul mandat prezidenţial, al cincilea.

În ceea ce-l priveşte, preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a evidenţiat în convorbirea sa la telefon cu liderul rus "sprijinul poporului rus faţă de orientarea strategică" imprimată de Putin.

Corului de felicitări i s-a alăturat şi preşedintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, care, tot telefonic, i-a urat lui Putin "mari succese" în sfera "bunăstării poporului rus frate".

Şi preşedinţii Kârgâzstanului, Sadir Japarov, şi Uzbekistanului, Şavkat Mirzioiev, l-au felicitat pe Putin pentru victorie, a informat Kremlinul.

De partea cealaltă, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în treilea an, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică seara că alegerile prezidenţiale ruse nu au "nicio legitimitate".

Putin este "îmbătat de putere şi face tot ce poate pentru a conduce pentru totdeauna", a transmis el pe reţelele de socializare.

"Nu există şi nu poate exista legitimitate în acest simulacru de alegeri. Această persoană (Vladimir Putin - n.r.) ar trebui să fie judecată la Haga. De asta trebuie să ne asigurăm", a adăugat Zelenski.

Londra a deplâns absenţa unor alegeri "libere şi corecte" în Rusia, ministrul britanic de externe, David Cameron, denunţând "organizarea ilegală a alegerilor pe teritoriul ucrainean, lipsa de opţiuni pentru alegători" şi "absenţa unei supravegheri independente a OSCE", Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

"Aceste alegeri din Rusia subliniază puternic amploarea represiunii regimului preşedintelui Putin, care încearcă să reducă la tăcere orice opoziţie faţă de războiul său ilegal", a precizat Cameron într-un comunicat.

"Putin îşi elimină adversarii politici, controlează mass-media şi se declară câştigător. Aceasta nu este democraţie", a continuat ministrul.

"Aşa-numitele alegeri din Rusia nu s-au desfăşurat nici liber, nici corect", a declarat la rândul său Espen Barth Eide, ministrul de externe al Norvegiei, ţară care se învecinează cu Rusia în Nordul Îndepărtat.

El a denunţat, de asemenea, faptul că o parte din alegeri au avut loc "într-o zonă a Ucrainei care este ocupată ilegal de Rusia", considerând că "aceasta este o încălcare gravă a dreptului internaţional". Şeful diplomaţiei norvegiene i-a lăudat pe ruşii "care încă îndrăznesc să acţioneze pentru (...) o Rusie mai bună şi diferită".

Înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană la Bruxelles, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat luni că realegerea lui Putin s-a bazat pe "represiune şi intimidare" şi "nu a fost un scrutin liber şi corect". De asemenea, UE a subliniat într-un comunicat că nu va recunoaşte rezultatul alegerilor "ilegale" care au avut loc în teritoriile ucrainene controlate de Rusia.

Polonia a transmis duminică, la rândul său, că "alegerile prezidenţiale din Rusia nu sunt legale, libere şi corecte". Scrutinul a avut loc "într-un context de represiune severă" şi în regiunile ocupate ale Ucrainei, încălcând dreptul internaţional, conform Ministerului de Externe de la Varşovia.

"O farsă şi o parodie", a declarat duminică ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, care şi-a exprimat speranţa că "într-o zi ruşii vor vota în alegeri libere şi democratice".

Tot duminică, ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat că "alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte şi au implicat, de asemenea, teritorii ucrainene ocupate ilegal". "Continuăm să lucrăm pentru o pace justă care să determine Rusia să pună capăt războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional", a adăugat el.

Parisul şi-a exprimat regretul luni dimineaţă că, "încă o dată", nu au fost îndeplinite "condiţiile pentru alegeri libere, pluraliste şi democratice" în Rusia. Ministerul de Externe francez a lăudat "curajul multor cetăţeni ruşi care şi-au demonstrat în mod paşnic opoziţia faţă de acest atac asupra drepturilor lor politice fundamentale".

Germania a denunţat la rândul său scrutinul, spunând că a fost vorba de "alegeri fără opţiuni", ceea ce arată "acţiunea nefastă a lui Putin împotriva propriului popor". În plus, a adăugat ministrul de Externe, Annalena Baerbock, "organizarea aşa-numitelor alegeri în unele părţi ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova este contrară dreptului internaţional".

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a condamnat la rândul său scrutinul, spunând că, "într-o atmosferă fără libertate, cu siguranţă nu pot avea loc alegeri".

De la Washington, Consiliul de Securitate de la Casa Albă a transmis, prin purtătorul său de cuvânt, că "este evident că alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, dat fiind faptul că Putin a trimis la închisoare oponenţi politici şi i-a împiedicat pe alţii să candideze împotriva sa". AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)