Reprezentanţii guvernului american au cerut miercuri justiţiei britanice să respingă încercarea lui Julian Assange de a face un ultim apel împotriva extrădării în SUA, bazat pe afirmaţia că dosarul împotriva fondatorului WikiLeaks are caracter politic, transmite AFP.

Assange este urmărit penal în Statele Unite pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice americane, în special cele din Irak şi Afganistan.

După mai multe înfrângeri, avocaţii lui Assange încearcă de marţi să îi convingă pe cei doi judecători de la Înalta Curte din Londra că acuzaţiile împotriva clientului lor sunt "politice", iar extrădarea lui în SUA i-ar pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa.

Australianul în vârstă de 52 de ani care a fondat site-ul WikiLeaks şi consideră că dezvăluirile cu ajutorul acestuia sunt justificate prin libertatea presei ar putea fi condamnat de justiţia americană la 175 de ani de închisoare.

Julian Assange nu a fost prezent nici marţi, nici miercuri în faşa instanţei; apărarea a afirmat că este bolnav. El nu a compărut nici prin videoconferinţă în ultima zi de audieri.

Extrădarea a fost aprobată de guvernul britanic în iunie 2022, iar Assange încearcă să facă apel. Magistraţii din Regatul Unit nu vor decide probabil dacă el are acest drept decât peste câteva săptămâni. Respingerea cererii ar putea fi urmată de sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), însă apropiaţii lui Julian Assange se tem că el ar putea fi extrădat rapid, înainte de un eventual demers în acest sens.

Avocata guvernului de la Washington, Clair Dobbin, a apreciat în şedinţa de marţi a curţii că Assange a publicat "fără discernământ şi în deplină cunoştinţă de cauză numele unor persoane care au fost folosite de Statele Unite ca surse de informaţii" şi că aceste fapte reprezintă diferenţa între WikiLeaks şi alte mass-media, nu opiniile politice.

Avocatul lui Assange, Edward Fitzgerald, condamnase marţi acţiunile "politice" ca urmare a dezvăluiri unor "infracţiuni de stat grave". El a susţinut că clientul său este urmărit pentru "practici jurnalistice obişnuite" constând în "obţinerea şi publicarea de informaţii", iar condamnarea pe care ar putea-o primi în SUA este disproporţionată, existând totodată şi "riscul real" ca procesul respectiv să fie evident incorect.

În ultimele săptămâni, apropiaţii lui Assange au avertizat că starea de sănătate a acestuia se înrăutăţeşte după şapte ani de refugiu în ambasada Ecuadorului din Regatul Unit şi cinci ani în închisoarea londoneză de înaltă securitate Belmarsh.

Apărarea a menţionat şi riscul de sinucidere în caz că Assange va fi extrădat.

Australianul a fost arestat de poliţia britanică în 2019, după ce nu a mai beneficiat de protecţia ambasadei ecuadoriene. El se refugiase în reprezentanţa diplomatică respectivă pentru a evita extrădarea în Suedia, unde era urmărit pentru viol; dosarul a fost închis în 2019.

Zeci de susţinători ai lui Assange au manifestat marţi şi miercuri în faţa Înaltei Curţi. Marţi seara, demonstraţii similare au avut loc şi în Franţa. Mulţi consideră, potrivit AFP, că preşedintele american Joe Biden ar trebui să renunţe la cele 18 capete de acuzare în baza legii spionajului din 1917 împotriva fondatorului WikiLeaks, reţinute de o instanţă din statul Virginia în timpul mandatului prezidenţial al lui Donald Trump. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)