Julian Assange, fondatorul Wikileaks, este din nou absent miercuri, în a doua şi ultima zi în care justiţia britanică îi examinează cererea de recurs împotriva extrădării în SUA, unde este acuzat de spionaj, transmite AFP.

Câteva zeci de manifestanţi s-au reunit încă o dată, pe o vreme ploioasă, în faţa Înaltei Curţi de la Londra pentru a-şi exprima sprijinul faţă de australianul în vârstă de 52 de ani.

Assange riscă 175 de ani de închisoare în SUA pentru o scurgere masivă de documente, într-un caz ridicat la rangul de simbol al ameninţărilor la adresa libertăţii presei.

Doi judecători sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la posibilitatea de a-i acorda sau nu lui Julian Assange dreptul de a face apel împotriva extrădării sale în Statele Unite, acceptată în iunie 2022 de guvernul britanic.

Dacă magistraţii vor refuza dreptul la apel, apropiaţii lui Assange se tem că aceasta ar putea fi predat rapid Statelor Unite, chiar dacă speră că vor putea sesiza la timp Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

La fel ca marţi, australianul nu este prezent miercuri nici în persoană, nici prin videoconferinţă.

Apropiaţii săi au tras recent un semnal de alarmă în privinţa degradării stării sale de sănătate şi spun că se tem că va muri dacă va fi predat Statelor Unite.

Avocaţii săi au insistat şi asupra riscului de sinucidere a lui Assange, închis de 12 ani în Marea Britanie - şapte ani refugiat în ambasada Ecuadorului, apoi cinci ani deţinut în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, în estul Londrei.

Miercuri urmau să îşi prezinte argumentele reprezentanţii guvernului american.

În prima zi a audierilor, marţi, apărarea lui Assange a denunţat acuzaţii motivate politic.

Fondatorul Wikileaks este urmărit pentru ''practici jurnalistice obişnuite'' constând în ''obţinerea şi publicarea de informaţii'', a arătat avocatul său, adăugând că australianul riscă în SUA o pedeapsă disproporţionată şi ''există un risc real ca el să fie supus unui refuz al justiţiei flagrant''.

Fondatorul Wikileaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019 după şapte ani în care nu a putut părăsi ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita să fie extrădat în Suedia într-o anchetă pentru viol, clasată fără urmări în 2019.

Julian Assange riscă până la 175 ani de închisoare în SUA, unde este urmărit pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan.

Printre materialele publicate se află şi o înregistrare video în care mai mulţi civili, printre care doi jurnalişti ai agenţiei Reuters, sunt ucişi de tiruri trase dintr-un elicopter american de luptă în Irak, în iulie 2007.

Documentele fuseseră obţinute graţie unui soldat american, Chelsea Manning. Condamnată în august 2013 la 35 ani de închisoare de o curte marţială, Chelsea Manning (născută Bradley Manning) a fost eliberată după şapte ani după ce preşedintele Barack Obama i-a comutat pedeapsa. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Statele Unite resping apărarea lui Assange împotriva extrădării, susţinând că dosarul nu este politic