Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord asupra unei ample reforme a politicii europene privind azilul şi migraţia, la capătul unei ultime nopţi de negocieri, a anunţat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, transmit AFP, Reuters şi DPA.

''S-a ajuns la un acord politic asupra a cinci dosare din noul Pact privind migraţia şi azilul'', a scris preşedinţia spaniolă a Consiliului UE pe platforma X (fosta Twitter).

20th December 2023 will go down in history.

The day the EU reached a landmark agreement on a new set of rules to manage migration and asylum.

Europe has once again defied the odds.

I'm very proud that with the Migration & Asylum Pact, we have delivered and provided solutions. pic.twitter.com/Ic2AXYeKqN

— Roberta Metsola (@EP_President) December 20, 2023

''UE a ajuns la un acord istoric asupra unui nou set de reguli pentru gestionarea migraţiei şi a azilului'', a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-o postare pe platforma X (fosta Twitter).

Reforma ''va asigura faptul că există un răspuns european eficient la această provocare europeană. Înseamnă că europenii, nu traficanţii, vor decide cine vine şi cine poate sta în UE'', a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Această reformă prevede în special un control consolidat asupra sosirilor de migranţi în UE, înfiinţarea de centre de detenţie în apropierea frontierelor pentru a-i returna mai rapid în ţările de origine sau de tranzit pe cei care nu au drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre în favoarea statelor aflate sub presiunea migraţiei.

Reforma dezbătută la Bruxelles păstrează regula aflată în vigoare conform căreia prima ţară de intrare în UE pentru un solicitant de azil este cea responsabilă pentru dosarul său. Însă pentru a ajuta ţările mediteraneene membre UE, unde sosesc numeroşi migranţi, un sistem de solidaritate obligatorie este organizat în caz de presiune a migraţiei.

Celelalte state membre vor trebui să contribuie prin preluarea unor solicitanţi de azil sau prin furnizarea unui sprijin financiar.

În timp ce unele ţări cu guverne de dreapta radicală, precum Ungaria, au fost ferm în favoarea înăspririi regulilor existente privind azilul şi migraţia, organizaţiile umanitare şi stânga politică din Europa au exprimat îngrijorări legate de degradarea situaţiei drepturilor omului.

Un alt text agreat se referă la o reglementare privind situaţiile de criză şi forţă majoră, destinată organizării unui răspuns în caz de aflux masiv de migranţi într-un stat UE, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016. El prevede solidaritate obligatorie între statele membre şi punerea în practică a unui regim derogatoriu mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite, cu o posibilă prelungire a duratei de detenţie la frontierele externe ale UE.

În prezent Uniunea Europeană cunoaşte o creştere a numărului de sosiri ilegale, precum şi a numărului solicitanţilor de azil. În primele 11 luni ale acestui an, Agenţia europeană pentru frontiere şi paza de coastă (Frontex) a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, în creştere cu 17% faţă de perioada similară a anului trecut. Numărul cererilor de azil ar putea depăşi 1 milion la finalul lui 2023, conform Agenţiei europene pentru azil.

Reforma sistemului european de azil şi migraţie s-a aflat pe agenda UE încă din 2015, când în blocul comunitar au ajuns un număr record de migranţi. Precedenta propunere de reformă a înregistrat un eşec, în 2016.

Acordul politic va trebui să fie aprobat oficial de Consiliu şi de Parlamentul European. Obiectivul este o adoptare finală a ansamblului textelor înaintea alegerilor europene din iunie 2024, în contextul în care chestiunea migraţiei acaparează dezbaterea politică în numeroase ţări europene, pe fondul ascensiunii partidelor extremiste de dreapta şi a formaţiunilor populiste.

Reforma suscită totuşi critici din partea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului. Cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas şi Save the Children, au semnat luni o scrisoare deschisă în care trag un semnal de alarmă asupra riscului ca acest pact privind migraţia şi azilul să conducă la ''un sistem prost conceput, costisitor şi crud''. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

Punctele cheie ale acordului privind reforma politicii UE de azil şi migraţie

UPDATE Reforma politicii UE de azil şi migraţie/Acordul este respins de Ungaria şi Slovacia, dar salutat de Spania, Grecia şi Italia