Ungaria a afirmat că ''respinge cu forţă'' acordul convenit miercuri de statele membre ale Uniunii Europene pentru a modifica în profunzime sistemul european de azil şi migraţie, Budapesta refuzând să contribuie la mecanismul de solidaritate obligatorie între ţările membre. Slovacia s-a opus şi ea acordului, în timp ce Germania, Franţa, Spania, Grecia şi Olanda s-au declarat mulţumite, la fel ca şi Italia, pentru care reforma înseamnă că ţările aflate în prima linie la frontierele UE "nu se mai simt singure", relatează AFP.

''Respingem cu forţă acest pact privind migraţia'', a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. ''Nu vom lăsa să intre nicio persoană împotriva voinţei noastre'', a adăugat şeful diplomaţiei ungare. "Ne opunem categoric ca Uniunea Europeană să interfereze în afacerile suverane ale Slovaciei. Aceasta nu este o chestiune în care UE să aibă competenţă. Nu suntem de acord cu asta", a precizat ministrul slovac, care efectuează o vizită oficială în Ungaria.

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a apreciat că acordul este "fundamental" pentru ţara sa, întrucât va permite ameliorarea modului de gestionare a frontierelor şi gestionarea de o manieră mai umană şi coordonată a fluxurilor migraţiei.

Spania este una dintre principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, chiar dacă această ţară este adesea doar o etapă pentru aceşti migranţi veniţi din Africa, care se duc apoi în alte ţări din Uniunea Europeană, în special în Franţa.

Anul acesta, Spania s-a confruntat cu un număr record de migranţi din 2018 încoace, cu 52.945 de persoane intrate ilegal pe teritoriul său în perioada 1 ianuarie-15 decembrie, cu 76% mai mult decât în aceeaşi perioadă în 2022, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului de Interne spaniol.

Situat în largul coastei de nord-est a Africii, arhipelagul spaniol Canare a fost cu precădere confruntat anul anul acesta cu cea mai gravă criză a migraţiei pe care a cunoscut-o din 2006 încoace şi a înregistrat o creştere spectaculoasă a sosirilor de migranţi ilegali, originari majoritatea din Africa Subsahariană.

La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi-a exprimat "satisfacţia" faţă de acord, în timpul unui consiliu ministerial, susţinând că acesta este "un răspuns important" la eforturile Greciei de a se pune în aplicare o politică de imigraţie strictă, dar justă.

Grecia este, alături de Italia, în prima linie a sosirilor de migranţi care caută să ajungă în Europa pe Marea Mediterană, mai ales dinspre Turcia. De la începutul anului, circa 44.900 de persoane în căutare de azil în UE au sosit în Grecia, în principal pe insulele din Marea Egee apropiate de coasta turcă, cel mai mare număr din ultimii patru ani, potrivit Naţiunilor Unite.

De la sosirea sa la putere în 2019, premierul conservator al Greciei, care pledează pentru o linie dură în materie de migraţie, a fost acuzat că autorizează respingeri ilegale în mare şi de-a lungul frontierei terestre cu Turcia. În pofida anchetelor documentate ale ONG-urilor şi marilor media internaţionale, Mitsotakis a negat mereu aceste respingeri.

Acest acord european a intervenit în condiţiile în care Grecia a dat undă verde marţi unui permis de şedere condiţionat pentru migranţi fără acte instalaţi în ţară de peste trei ani şi care lucrează deja pe teritoriul grec. Această măsură, aspru criticată de aripa cea mai conservatoare a dreptei aflate la putere în Grecia, este menită să răspundă penuriei de mână de lucru, în special în sectorul agricol şi al construcţiilor.

Ministrul de interne italian, Matteo Piantedosi, a salutat acordul pe care l-a calificat drept o victorie pentru Italia. Pactul este rezultatul unor negocieri îndelungate, în care Italia a jucat întotdeauna un rol de lider pentru a stabili o soluţie echilibrată care să nu mai facă să se simtă singure ţările de frontieră ale UE, în special cele supuse presiunii migratorii, a declarat Piantedosi, citat de ANSA. Aprobarea pactului este un mare succes pentru Europa şi pentru Italia, care va putea acum să se bazeze pe noi reguli pentru a gestiona fluxurile migratorii şi a lupta împotriva traficanţilor de persoane, a adăugat ministrul italian.

Cancelarul german Olaf Scholz a salutat acordul convenit de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi de Parlamentul European, susţinând că astfel se va reduce povara suportată de unele ţări membre.

''Acordul va limita migraţia ilegală şi va reduce povara de pe umerii ţărilor afectate în mod special, inclusiv Germania'', a scris Scholz pe platforma X. Acordul este o ''decizie foarte importantă'', a adăugat şeful executivului german.

În pofida criticilor primite din partea organizaţiilor pentru drepturile refugiaţilor, ministrul de interne german Nancy Faeser şi-a exprimat satisfacţia. ''Dacă vrem să păstrăm Europa frontierelor deschise pe plan intern, trebuie să protejăm graniţele externe şi să realizăm proceduri funcţionale'', a afirmat Faeser.

Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord asupra unei ample reforme a politicii europene privind azilul şi migraţia, la capătul unei ultime nopţi de negocieri. Reforma prevede în special un control consolidat asupra sosirilor de migranţi în UE, înfiinţarea de centre de detenţie în apropierea frontierelor pentru a-i returna mai rapid în ţările de origine sau de tranzit pe cei care nu au drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre în favoarea statelor aflate sub presiunea migraţiei.

Reforma dezbătută la Bruxelles păstrează regula aflată în vigoare conform căreia prima ţară de intrare în UE pentru un solicitant de azil este cea responsabilă pentru dosarul său. Însă pentru a ajuta ţările mediteraneene membre UE, unde sosesc numeroşi migranţi, un sistem de solidaritate obligatorie este organizat în caz de presiune a migraţiei. Celelalte state membre vor trebui să contribuie prin preluarea unor solicitanţi de azil sau prin furnizarea unui sprijin financiar.

Acordul la care s-a ajuns miercuri acoperă cinci aspecte ale pactului. Acestea sunt: Regulamentul privind depistarea, care creează norme uniforme privind identificarea resortisanţilor din afara UE la sosire, sporind astfel securitatea în spaţiul Schengen; Regulamentul Eurodac, care dezvoltă o bază de date comună care să colecteze date mai precise şi mai complete pentru a detecta mişcările neautorizate; Regulamentul privind procedurile de azil, care face ca procedurile de azil, de returnare şi de frontieră să fie mai rapide şi mai eficiente; Regulamentul privind gestionarea migraţiei în materie de azil referitor la mecanismul de solidaritate; şi Regulamentul privind criza şi forţa majoră, care garantează că UE este pregătită în viitor să facă faţă situaţiilor de criză, inclusiv instrumentalizării migranţilor.

Acordul politic urmează să fie aprobat oficial de Consiliu şi Parlamentul European. În Consiliu este nevoie de o majoritate calificată, care se întruneşte dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii: 55% dintre statele membre (15 din 27) votează pentru şi propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puţin 65% din totalul populaţiei UE.

Obiectivul este o adoptare finală a ansamblului textelor înaintea alegerilor europene din iunie 2024, în contextul în care chestiunea migraţiei acaparează dezbaterea politică în numeroase ţări europene, pe fondul ascensiunii partidelor extremiste de dreapta şi a formaţiunilor populiste.

Comisia Europeană consideră că acest acord este "o victorie" nu doar pentru UE, ci şi "pentru migranţi". "Este un mare succes pentru Europa. În sfârşit, după atâţia ani, am reuşit să convenim o politică pentru migraţie şi azil comună şi integrală şi, cel mai important, nu este o victorie doar pentru UE şi Europa. Este o victorie pentru migranţi", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

La rândul ei, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metzola, a descris drept un succes politic al acestei instituţii pactul pentru migraţie şi azil convenit cu Consiliul UE (statele membre), deşi a apreciat că acordul "nu este perfect", însă "ar putea fi acordul legislativ cel mai important" din mandatul actualului legislativ comnintar care se încheie anul viitor. AGERPRES/(AS - autori: Tudor Martalogu, Adriana Matcovschi, Mariana Ionescu, Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Reforma politicii UE de azil şi migraţie/Slovacia se alătură Ungariei în respingerea acordului european privind migraţia