AUR cere o strategie clară pentru viitorul transporturilor și infrastructurii din România

România riscă să rămână în urmă în dezvoltarea infrastructurii de transport, în timp ce investițiile insuficiente în calea ferată, dispariția flotei comerciale și lipsa unei strategii coerente continuă să afecteze economia națională. Acestea au fost câteva dintre problemele semnalate astăzi, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței 'Transporturile și infrastructura de transport din România, încotro?', organizată de Comisia pentru transport din cadrul AUR.

Participanții au atras atenția asupra deciziilor care au dus la degradarea sistemului de transport românesc și au evidențiat necesitatea unor măsuri concrete pentru recuperarea decalajelor față de statele europene și pentru construirea unei infrastructuri care să susțină dezvoltarea economică a României.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a evidențiat importanța evaluării investițiilor realizate prin fondurile europene din actualul cadru financiar multianual, dar și necesitatea stabilirii unor obiective clare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în următorii ani.

'Primul subiect este ce rămâne după acest efort foarte mare din perioada pe care o încheiem cumva anul acesta, în care s-au suprapus cadrul financiar multianual și Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o alocări financiare foarte mari pentru zona de transporturi. Ãsta este subiectul central. Al doilea subiect important îl reprezintă planurile de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru perioada următoare, pentru că aceste planuri reprezintă viziunea unei națiuni despre propriul său viitor.

În cazul nostru, ele vor reprezenta centrul viziunii Partidului AUR pentru perioada 2028-2040, perioada care are în vedere restabilirea coeziunii între regiunile din România, adică înlăturarea decalajelor de dezvoltare între aceste regiuni, dar și înlăturarea decalajelor de dezvoltare față de mediile Uniunii Europene', a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Senatorul AUR, Cezar Petre, a atras atenția asupra situației economice tot mai dificile a României și a avertizat că lipsa unor măsuri concrete și a unei direcții clare de dezvoltare poate agrava problemele cu care se confruntă țara.

'Când ne-am întâlnit aici ultima oară, v-am spus că ne îndreptăm spre un faliment al țării. Poate că afirmația mea era puțin exagerată la acel moment și am avut multe controverse pe marginea celor spuse. Însă, cu fiecare zi care trece, acele controverse se transformă, practic, în adevăruri. Șansele de a ajunge în această situație cresc, dacă nu facem ceva și nu ne trezim ca țară, pentru a mișca lucrurile în direcția corectă.

Nu vreau să vă demoralizez, dar, în ultima perioadă, am avut, după cum probabil mulți dintre dumneavoastră știți, mai multe deplasări prin țară și vreau să vă spun că nici acolo situația nu este deloc roză, ba, dimpotrivă', a precizat senatorul AUR, Cezar Petre.

Deputatul AUR, Cosmin Hristu, a subliniat rolul esențial al transporturilor în funcționarea economiei naționale și a criticat lipsa unei infrastructuri moderne și a unei strategii coerente în acest domeniu.

'Transporturile reprezintă sistemul circulator al oricărei economii care vrea să supraviețuiască. Fără autostrăzi finalizate, fără căi ferate modernizate și cu un port. Portul e lăsat la cheremul interesurilor externe. Practic, suntem condamnați la izolarea economică.

Direcția pe care AUR o propune este clară și fermă, scoaterea transporturilor din zodia incompetenței și reconstrucția unei Românii puternice, dezvoltate și unite prin autostrăzi de la un capăt la altul.

Trebuie să implementăm o plafonare reală și corectă a prețurilor din energie pentru a opri specula, să reducem taxele pe bunurile din primă necesitate, cum sunt alimentele și medicamentele, și să striginim direct transportatorii și producătorii autohtoni pentru a tempera scumpirea combustibililor', a transmis Cosmin Hristu, deputat AUR.

Coordonatorul tehnic al Comisiei de transporturi a AUR, Valentin Ungureanu, a vorbit despre necesitatea modernizării domeniului transporturilor prin valorificarea noilor tehnologii și preluarea modelelor de succes din statele care au făcut progrese importante în acest sector.

'Ne putem uita la țări foarte dezvoltate în domeniul transporturilor, cum ar fi China. Acolo, de exemplu, dronele nu sunt folosite doar în scop, să spunem, militar, ci sunt folosite și pentru livrare de produse() Și, de asemenea, chinezii folosesc și pentru divertisment, probabil că ați văzut.

Deci apar elemente noi și noi va trebui ca să ajungem în rândul lumii să ardem etapele. Și cel mai bine o putem face cu dumneavoastră, cei care sunteți direct implicați în această activitate și vă rugăm să veniți cu propuneri pe care noi apoi să le dăm mai departe chiar dacă AUR nu are majoritate în Parlament', a adăugat Valentin Ungureanu.

Președintele Federației Sindicatelor Transporturilor Feroviare din România, Rodrigo Gabriel Maxim, a evidențiat diferențele majore dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește distribuirea fondurilor pentru infrastructura rutieră și cea feroviară.

'Dacă ne uităm la toate țările din Uniunea Europeană finanțarea care vine pe Ministerul Transporturilor este împărțită în 50% sau sub 50% către transportul rutier și peste 50% în transportul feroviar. Știți în România cum este după Revoluție și până în prezent? Peste 90% în transportul rutier și sub 10% în transportul feroviar.

Și, în condițiile astea, cum să ne comparăm cu toate celelalte țări europene, dacă noi nu luăm de acolo decât faptul că nu ne convine subfinanțarea sau nu-i dăm operatorului de stat și inventăm operatorii privați', a subliniat Rodrigo Gabriel Maxim.

Senatorul AUR, Dorina Barcari, a readus în atenție declinul sistemului feroviar românesc, amintind de poziția importantă pe care România o ocupa în trecut la nivel european.

'Noi eram al cincilea sistem feroviar din Europa, aveam a doua densitate de rețea. Și acum suntem în coada cozii în evoluția care s-a făcut după Revoluție. S-au început lucrări, s-au distrus lucrări, au dispărut triaje.

Nimeni nu înțelege ce înseamnă un triaj. Este o muncă fantastică să-l creezi și să-l întreții, dar este un beneficiu extraordinar să-l exploatezi și să știi să o faci', a adăugat senatorul AUR, Dorina Barcari.

Reprezentantul CERONAV, Ovidiu Cupșa, a atras atenția asupra pierderii flotei comerciale a României și asupra consecințelor economice ale dispariției unei capacități strategice pentru transportul maritim.

'În domeniul maritim, deși România nu are o flotă, are 3,3% din ofițerii de marină, 3,3% din navele la nivel mondial sunt produse de către ofițeri de marină români. Printre cele mai rușinoase dosare ale României după 1990, în primul rând dosarul Revoluției, unde au murit oameni, al doilea, dosarul mineriadelor în care au murit din nou oameni, iar al treilea este dosarul flota.

Dosarul flotei comerciale a Române care reprezintă jaful economic pe care l-au făcut cei de după 1990. Este, dacă vreți, stindardul jafului economic românesc. Pentru că am pierdut odată cu o flotă, n-am pierdut doar niște mijloace de transport. Am pierdut un pavilion!', a declarat Ovidiu Cupșa.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor