Punctele cheie ale acordului privind reforma politicii UE de azil şi migraţie
Parlamentul European şi statele membre ale UE (Consiliul UE) au convenit miercuri un acord asupra unei reforme majore a politicii UE privind migraţia, la capătul unor negocieri dificile care au durat mai mult de trei ani, consemnează France Presse şi Reuters.
Această reformă a politicii europene de azil prevede în special un control consolidat asupra intrării migranţilor în UE şi crearea de centre în apropierea frontierelor externe ale blocului comunitar pentru a înlesni repatrierea celor fără drept de azil, dar şi un sistem de solidaritate obligatorie care va consta în cote obligatorii de redistribuire a migranţilor sosiţi în ţările din prima linie către alte state membre ale UE, iar acelea care refuză vor trebui să plătească contribuţii financiare pentru fiecare migrant respins.
- Controale consolidate -
O "filtrare" obligatorie prealabilă a intrării unui migrant în UE este instituită. Aceste controale de identificare şi de securitate pot dura până la şapte zile. La finalul acestui termen, persoana în cauză este orientată către o procedură de azil - clasică ori accelerată - sau retrimisă în ţara sa de origine ori de tranzit.
Primul stat din UE unde soseşte un migrant va avea obligaţia de a introduce amprentele digitale, fotografia şi documentele sale de identitate (dacă le are asupra lui) în baza de date EURODAC, acţiune ce va fi efectuată inclusiv pentru minorii în vârstă de cel puţin şase ani.
- O procedură la frontieră -
Solicitanţii de azil care din punct de vedere statistic au puţine şanse de a obţine protecţie internaţională, adică cetăţenii din ţări pentru care recunoaşterea statutului de refugiat este în medie în UE sub 20%, precum Maroc, Tunisia sau Bangladesh, vor fi orientaţi către o "procedură la frontieră".
În cadrul acestei proceduri este prevăzută crearea a circa 30.000 de locuri în tabere dedicate, obiectivul ulterior fiind ca aceste centre să poată găzdui până la 120.000 de migranţi pe an.
Procedura, care vizează inclusiv minorii neînsoţiţi ce presupun "un risc de securitate" şi familiile cu copii, implică în principiu o detenţie, dar măsuri alternative de limitare a deplasării vor fi de asemenea posibile.
Durata procedurii la frontiere este de 12 săptămâni pentru examinarea cererii de azil, la care, dacă aceasta este respinsă, se adaugă alte 12 săptămâni pentru procedura de repatriere.
- Solidaritatea obligatorie -
Noul sistem, care înlocuieşte Regulamentul Dublin III, menţine principul general în vigoare conform căruia prima ţară de intrare a unui migrant în UE este însărcinată cu examinarea dosarului său de azil. Dar reforma acum adoptată introduce şi alte criterii pe lângă cele deja existente, permiţând astfel examinarea cererii de azil într-o altă ţară membră.
Întrucât regula primei ţări de intrare presupune o povară mai importantă asupra ţărilor din sudul Europei unde debarcă majoritatea migranţilor, un mecanism de "solidaritate" obligatorie este introdus pentru a diminua presiunea asupra ţărilor din prima linie a valului migrator.
Celelalte state membre vor trebui astfel să contribuie prin preluarea unor migranţi în baza unor cote obligatorii de relocare sau prin plata unor contribuţii financiare.
Acordul privind reforma politicii UE de azil, votat în Consiliul UE prin majoritate calificată, prevede cel puţin 30.000 de relocări pe an prin acest mecanism de solidaritate obligatorie. Ţările membre care refuză acest mecanism vor trebui să le plătească celor de unde ar fi trebuit să preia migranţii cel puţin 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Cotele obligatorii de relocare vor fi stabilite de Comisia Europeană printr-un algoritm ce va avea în vedere în cazul fiecărui stat membru mărimea populaţiei, PIB-ul, numărul migranţilor ilegali deja găzduiţi etc.
- Situaţii de criză -
Una dintre dispoziţiile reformei prevede un răspuns în cazul unui aflux masiv şi excepţional de migranţi într-un stat din UE, cum s-a întâmplat în criza refugiaţilor din 2015-2016.
Într-un asemenea caz, vor fi declanşate rapid mecanismul de solidaritate în favoarea statului afectat de valul migrator şi un regim derogatoriu mai puţin protector faţă de solicitanţii de azil decât prevăd procedurile obişnuite.
Acordul prevede, în plus, prelungirea duratei posibile de detenţie a unui migrant la frontierele externe ale UE până la nouă luni în total (incluzând în acest termen şi procedura de expulzare) şi permite proceduri de examinare a cererilor de azil mai rapide şi simplificate pentru un mare număr de migranţi în vederea repatrierii lor mai rapide.
Textul se aplică de asemenea în situaţiile de "instrumentalizare", adică atunci când un stat terţ sau un actor non-statal foloseşte migraţia pentru a destabiliza o ţară din UE.
- Noţiunea interpretabilă de "ţară terţă sigură -
Un stat membru al UE va putea invoca noţiunea de "ţară terţă sigură" pentru a decide expulzarea unui solicitant de azil, adică poate considera că cererea de azil a acestuia este inadmisibilă întrucât el a trecut anterior printr-o ţară "sigură" unde ar fi putut să ceară protecţie.
Totuşi, acordul adoptat mai prevede la acest capitol că, pentru a putea fi invocată această noţiune, trebuie să existe o "legătură" suficientă între migrant şi respectiva ţară terţă.
- Incertitudini privind implementarea acordului -
Statele UE unde sosesc cu predilecţie migranţii ilegali, cele din prima linie, precum Grecia sau Italia, sau cele spre care se îndreaptă apoi cu precădere migranţii, precum Germania, au salutat această reformă a politicii de azil.
Totuşi, Grecia şi Italia au exprimat în acelaşi timp îndoieli că noul sistem va fi unul practic, dată fiind opoziţia unora dintre statele membre ale UE de a prelua migranţi, de pildă Ungaria şi Slovacia, care au anunţat că refuză atât cotele obligatorii de relocare, cât şi "amenzile" impuse pentru neaplicarea lor.
Dar şi alte state membre situate mai departe de frontierele externe ale UE au arătat în mecanismele de solidaritate aplicate până în prezent o tendinţă de a se sustrage prevederilor acestora, plus că implementarea unor astfel de mecanisme complexe necesită timp şi se poate lovi de mai multe obstacole.
O altă provocare constă în supravegherea deplasărilor migranţilor odată ce aceştia au intrat în zona de liberă circulaţie a spaţiului Schengen.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
VIDEO Le Pen condamnată: Washingtonul consideră 'îngrijorătoare' excluderea unor candidați
Administrația Trump a declarat luni că este 'îngrijorată' de excluderea unor candidați din viața politică, ca reacție la condamnarea liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen la ineligibilitate imediată pentru cinci ani, relatează AFP. 'Excluderea unor persoane din procesul politic este deosebit de îngrijorătoare,
France: Marine Le Pen cere un proces în apel rapid și nu părăsește viața politică
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen, condamnată luni la ineligibilitate imediată pentru cinci ani, a cerut ca 'justiția să se grăbească' pentru a o rejudeca în apel înainte de alegerile prezidențiale din aprilie 2027, relatează AFP. 'Sunt milioane de francezi care cred în mine, milioane de francezi care
Franța: Condamnată la ineligibilitate, Marine Le Pen denunță 'o decizie politică'
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a denunțat 'o decizie politică' după ce a fost condamnată luni la cinci ani de ineligibilitate cu efect imediat, înainte de alegerile prezidențiale din 2027 în care este favorită, relatează AFP. 'Nu am de gând să mă las eliminată astfel. Voi urma toate căile de recurs.
Nimic concret deocamdată în dialogul ruso-american privind încheierea războiului din #Ucraina, transmite Kremlinul
Remarcile președintelui american Donald Trump despre furia lui față de omologul său rus Vladimir Putin 'nu sunt citate exacte', a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce liderul de la Casa Albă a amenințat cu sancțiuni dacă Rusia nu se angajează în favoarea eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina, dar po
#Ucraina menține apărarea activă, în timp ce Rusia crește presiunea ofensivă pe front
Armata ucraineană observă o creșterea a presiunii ruse de-a lungul întregului front, susținând însă că aceste acțiuni ofensive intensificate au ca efect pierderi semnificative în rândul trupelor ruse, în timp ce analiștii confirmă că trupele ucrainene își continuă operațiunea recent lansată pe teritoriul Rusiei în regiu
BTA: Președintele Radev și regele Abdullah al II-lea al Iordaniei vor găzdui o reuniune la nivel înalt a procesului Aqaba
Bulgaria și Iordania vor coprezida o întâlnire la nivel înalt la Sofia ca parte a inițiativei Procesului Aqaba, a informat luni secretariatul de presă al președintelui. La invitația președintelui Rumen Radev și a regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, lideri guvernamentali, oficiali ai unor organizații interguvernamentale și nonguvernamentale se v
Președintele Zelenski și familia sa au câștigat aproximativ 365.000 de dolari în 2024, conform declarației de avere
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și familia sa au câștigat anul trecut 15,2 milioane de grivne (aproximativ 365.000 de dolari), conform unui anunț făcut duminică de serviciul de presă al președinției de la Kiev, care citează declarația de avere a lui Zelenski, transmite luni DPA. Aproape jumătate din acest venit provine din v&aci
Lituania: Trei din cei patru soldați americani dați dispăruți au fost găsiți decedați
Trei din cei patru soldați americani dați dispăruți în Lituania au fost găsiți decedați, la puțin timp după ce echipele de salvare au reușit să aducă la suprafață vehiculul lor care se scufundase într-o mlaștină, a anunțat luni armata americană, transmit AFP, Reuters și DPA. Cei patru soldați americani, care se aflau în Litua
Guvernatoarea Găgăuziei îi cere din arest lui Trump să prevină un 'conflict civil' în Republica Moldova
Guvernatoarea (bașcana) regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, aflată în arest preventiv la Chișinău, i-a cerut președintelui american Donald Trump într-o scrisoare-apel să prevină o evoluție către un 'conflict civil' în Republica Moldova și să apere valorile democratice în această țară, relatează luni agenți
Franța: Declarată ineligibilă, Marine Le Pen va face apel (avocat)
Marine Le Pen va 'face apel', a declarat luni avocatul ei, Rodolphe Bosselut, după ce lidera franceză de extremă dreapta a fost condamnată la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată și la o pedeapsă de patru ani de detenție, dintre care doi cu executare, pentru deturnare de fonduri publice, informează AFP. Le P
#Ucraina: Șefa diplomației UE vrea ca Washingtonul să pună o presiune mai mare asupra lui Vladimir Putin
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, dorește ca președintele american Donald Trump să exercite o influență sporită asupra omologului său rus Vladimir Putin, relatează luni DPA. ''Cred că Statele Unite au de asemenea rolul de a pune o presiune mai mare asupra Rusiei pentru a opri acest război'', a afirmat fosta șefă a
Republica Moldova expulzează 3 diplomați ruși, după implicarea ambasadei ruse în refugierea deputatului Nesterovschi în Transnistria
Ministerul de Externe al Republicii Moldova a anunțat luni că trei diplomați ai ambasadei Rusiei la Chișinău au fost declarați persona non grata și vor trebui să părăsească țara, relatează Reuters și presa de peste Prut. 'Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului dipl
Franța: Jordan Bardella, noul prezidențiabil al extremei drepte după condamnarea Marinei Le Pen
În vârstă de 29 de ani, popularul președinte al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) Jordan Bardella se vede propulsat ca potențial candidat la scrutinul prezidențial francez din 2027, după ce mentorul său Marine Le Pen, lidera partidului, a fost declarată ineligibilă de către instanța judiciară, comentează luni AFP.
Suedia anunță un nou ajutor militar pentru #Ucraina, de aproape 1,5 miliarde de euro
Suedia va oferi Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 16 miliarde de coroane, echivalentul a 1,475 miliarde de euro, cel mai mare pachet de acest fel furnizat Kievului de guvernul suedez de la începutul războiului cu Rusia, relatează luni agențiile AFP și EFE. 'Dorim să transmitem mesajul că ne intensificăm sprijinul și
Condamnarea lui Marine Le Pen, 'o declarație de război din partea Bruxelles-ului', reacționează vicepremierul italian Salvini
Vicepremierul italian Matteo Salvini a criticat luni 'declarația de război din partea Bruxelles-ului', despre care a spus că este sursa condamnării liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, declarată în plus neeligibilă pentru alegeri după ce a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European de către un tribunal din Pa