Interceptările aeriene, precum cea a unei drone americane deasupra Mării Negre de către avioane de vânătoare ruseşti, sunt cazuri obişnuite pe cerul european între aeronavele NATO şi cele ale Rusiei, dar se sfârşesc cel mai adesea fără incidente, contrar a ceea ce s-a petrecut marţi, comentează France Presse într-o amplă analiză miercuri.

SUA au acuzat marţi aviaţia rusă că a făcut să cadă una din dronele lor de supraveghere, fapt dezminţit de Moscova. Potrivit Washingtonului, un Suhoi Su-27 rusesc a lovit o dronă Reaper, pilotată de la distanţă, provocându-i prăbuşirea în Marea Neagră, care se învecinează la sud cu Ucraina şi cu unele teritorii anexate de Rusia precum Crimeea.

Este prima oară de la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022 când un incident direct se produce între Washington şi Moscova, notează AFP.

"Acest eveniment este neobişnuit şi rămâne excepţional. El rămâne prea izolat pentru a sublinia o schimbare netă de postură", apreciază un expert francez, exprimându-se sub rezerva anonimatului.

"În schimb, este o revenire la standardele de la sfârşitul Războiului Rece, perioadă în care distrugerile de materiale aeriene occidentale aveau loc ocazional", subliniază acesta, amintind în special frecventele tiruri sovietice împotriva baloanelor stratosferice americane în anii 1980.

De la începutul conflictului în Ucraina, ţările NATO, aliate Kievului, trimit zilnic aparate deasupra Mării Negre, având totuşi grijă să nu încalce spaţiul aerian suveran al Rusiei, care se întinde până la 12 mile marine de coastă.

Un mod de a colecta informaţii, dar şi de a trimite mesaje în timp ce războiul face ravagii de peste un an la porţile Alianţei Nord-Atlantice, remarcă AFP.

"NATO supraveghează tot ceea ce se petrece în Marea Neagră, nimic nu se petrece acolo fără ca noi să ştim. Noi ne asigurăm că ruşii sunt într-adevăr conştienţi de prezenţa noastră de-a lungul frontierelor, la fel cum suntem şi noi de a lor", sublinia în decembrie pentru AFP colonelul italian Michele Morelli, al cărui detaşament de 4 Eurofighter asigură în prezent misiunea de poliţie aeriană a Alianţei în beneficiul României.

Moscova nu ezită nici ea să trimită de mai mulţi ani "mesaje", făcând ca avioanele sale militare să treacă prin apropierea spaţiilor aeriene suverane ale ţărilor europene, dintre care unele, pe flancul estic, beneficiază de o poliţie aeriană întărită, prin intermediul NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014: statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România.

În 2021, avioane de vânătoare ale ţărilor NATO au efectuat circa 370 de decolări de alertă peste tot în Europa, cel mai adesea pentru a supraveghea aparate care efectuau zboruri neanunţate în apropierea spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice. Or, "circa 80% din aceste misiuni au fost efectuate ca răspuns la zboruri întreprinse de aparate militare ruseşti", potrivit NATO.

Aceste zboruri de alertă, numite şi "Alpha Scramble", în care avioanele decolează în câteva minute la cererea comandamentului de operaţiuni aeriene al NATO, sunt declanşate când un avion nu şi-a comunicat planul de zbor, nu răspunde la apelurile prin radio şi nici nu are transponderul activat ca să permită să i se urmărească mişcările.

Aparatul este interceptat de avioane de luptă, care stabilesc un contact vizual şi îl escortează dacă este nevoie.

În cea mai mare parte a timpului, incursiunile ruse rămân foarte calibrate, chiar dacă ele prezintă riscuri, potrivit AFP.

"Este rarisim ca o aeronavă să survoleze un teritoriu naţional. Ceea ce se întâmplă frecvent, sunt aceste survoluri pe deasupra apelor internaţionale, în afara teritoriului suveran, dar în spaţiul aerian în care controlorii baltici operează pentru a asigura securitatea zborurilor ('flight information region'), afirmă un ofiţer al forţelor aeriene franceze.

Dar dacă nu încalcă în general spaţiile aeriene suverane, "avioanele militare zboară adeseori cu transponderul închis, fără să fi furnizat planul de zbor şi fără să comunice cu controlorii aerieni, ceea ce prezintă un risc potenţial pentru aviaţia civilă", constată NATO.

Războiul în Ucraina, determinând o importantă concentrare de forţe armate în spaţiul aerian regional, creşte în mod necesar riscurile de incidente cu potenţial de escaladare.

Cu câteva luni înainte de incidentul de marţi, Regatul Unit a acuzat aviaţia rusă că a tras o rachetă la sfârşitul lunii septembrie în apropierea unui avion britanic al Royal Air Force, care patrula deasupra Mării Negre, menţionează agenţia de presă citată.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Sorin Calciu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Un avion rusesc a lovit o dronă americană în apele internaţionale din Marea Neagră (armata americană)

Washingtonul anunţă convocarea ambasadorului rus după incidentul cu drona americană; armata rusă dezminte că ar fi cauzat prăbuşirea

Rusia consideră o provocare incidentul în care au fost implicate un avion de luptă rusesc şi o dronă militară americană

SUA şi Rusia au versiuni contradictorii despre doborârea dronei americane în Marea Neagră

Dronă americană în Marea Neagră: Ucraina acuză Rusia că vrea să 'extindă' conflictul

Kremlinul apreciază că relaţiile cu SUA sunt 'lamentabile' după incidentul cu drona americană doborâtă

SUA atenţionează Rusia să fie mai atentă, după prăbuşirea unei drone americane în Marea Neagră

Statele Unite au înlocuit deja drona doborâtă în Marea Neagră şi continuă misiunea de supraveghere

Washingtonul cere Moscovei ca avioanele sale să acţioneze într-o manieră sigură şi profesionistă