Comisia Europeană a adoptat miercuri orientările ce cuprind condiţiile în care va putea suspenda fondurile europene ale statelor UE despre care consideră că încalcă statul de drept, vizate fiind Polonia şi Ungaria.

UE trebuie ''să asigure că fiecare euro'' din bugetul său este cheltuit corect, spune într-o declaraţie de presă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit agenţiei DPA.

Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional.

Măsura, denumită de Bruxelles ''mecanism de condiţionalitate'', se va aplica atunci când există ''motive rezonabile'' pentru a considera că ''un stat membru a încălcat cel puţin unul dintre principiile statului de drept'', respectiv legalitatea, securitatea juridică, interzicerea arbitrariului puterii executive, tutela juridică efectivă, separarea puterilor, nediscriminarea şi egalitatea în faţa legii, se arată într-un comunicat citat de agenţia EFE.

Mecanismul va putea fi folosit şi dacă ''încălcările privesc situaţii sau conduite ale autorităţilor publice sau pot fi atribuite acestora, dacă sunt pertinente pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii''.

În al treilea rând, Comisia Europeană va putea iniţia procedura de suspendare a fondurilor europene pentru un stat membru al UE dacă încălcarea invocată a statului de drept ''afectează sau ameninţă grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE''.

Conform orientărilor stabilite de Comisia Europeană, înainte de a propune suspendarea fondurilor, instituţiile comunitare vor examina dacă există ''alte proceduri'' ce pot proteja ''mai eficient'' bugetul comunitar, iar odată ce procesul va fi iniţiat măsurile propuse trebuie să fie ''proporţionale'', adică să fie ''adecvate şi necesare'' pentru abordarea deficienţelor.

Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au acceptat în cele din urmă să poată fi folosit numai în cazul unor încălcări ale statului de drept ce afectează ''buna gestiune financiară'' a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii într-un ''mod suficient de direct'' (corupţie, fraudă fiscală etc.), nu în cazul unor chestiuni societale, cum ar fi drepturile comunităţii LGBT, iar aplicarea sa să înceapă numai după ce CJUE se va pronunţa asupra legalităţii mecanismului, decizie dată pe 16 februarie şi care a fost favorabilă Comisiei Europene.

Totuşi, sfera aplicării mecanismului nu este foarte clar definită şi ar putea lăsa loc la interpretări. De pildă, unii eurodeputaţi au cerut aplicarea lui şi în cazul noii legi ungare care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli şi pe care Bruxellesul o critică pentru că ar discrimina persoanele LGBT.

Prin urmare, Polonia şi Ungaria se tem că mecanismul va fi interpretat şi folosit în mod arbitrar împotriva lor de Comisia Europeană, pe care o acuză de abuz de putere şi că-şi atribuie prerogative ce nu sunt prevăzute în tratatele europene.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)