Cetăţenii europeni vor ca suspendarea fondurilor Uniunii Europene pentru o ţară membră să se aplice pentru toate încălcările statului de drept, şi nu doar pentru cele care afectează bugetul UE, aşa cum prevede noul regulament intrat în vigoare la începutul anului, dar şi schimbarea denumirilor instituţiilor UE pentru ca funcţiile acestora să fie mai clare sau posibilitatea de a vota partide transnaţionale.

Acestea sunt câteva dintre principalele recomandări adoptate de cetăţenii europeni prezenţi la sfârşitul săptămânii trecute la o reuniune la Florenţa, în Italia, în cadrul aşa-numitei ''Conferinţe privind viitorul Europei'', un proiect prin care instituţiile UE încearcă să vadă care sunt opiniile cetăţenilor în legătură cu viitorul blocului comunitar şi să îi implice mai mult în procesul de luare a deciziilor.

Cei aproape 200 de participanţi la dezbaterile care s-au desfăşurat în perioada 10-12 decembrie mai propun simplificarea limbajului instituţiilor şi reprezentanţilor UE, prin evitarea utilizării termenilor birocratici în comunicările lor, o mai bună protecţie a datelor cu caracter personal şi a pluralismului şi independenţei media, precum şi întărirea securităţii cibernetice şi a luptei împotriva dezinformării.

Ei vor de asemenea organizarea unui referendum la nivelul UE în cazuri excepţionale pe chestiuni extrem de importante, redeschiderea discuţiilor despre Constituţia europeană, o mai mare interacţiune între UE şi cetăţeni, îmbunătăţirea educaţiei şi informării privind democraţia în Uniunea Europeană, dar şi combaterea discriminării pe piaţa muncii şi promovarea agriculturii ecologice.

Cetăţenii UE prezenţi la evenimentul găzduit de European University Institute (EUI) din Florenţa constituie unul din cele patru mari grupuri de dezbatere create în cadrul ''Conferinţei privind viitorul Europei'', intitulat "Democraţia europeană, valori şi drepturi, statul de drept, securitate". Reuniunea a fost a treia şi ultima, după una care a avut loc la Strasbourg în septembrie şi o alta care s-a desfăşurat online în noiembrie.

Celelalte trei paneluri, fiecare de asemenea format din circa 200 de cetăţeni europeni, se intitulează "O economie mai puternică, justiţie socială, locuri de muncă/educaţie, tineret, cultură, sport/transformarea digitală", "Schimbări climatice şi mediu/sănătate" şi "UE în lume/migraţie".

Propunerile finale ale celor patru grupuri de dezbatere vor fi apoi discutate într-o conferinţă plenară, la începutul anului viitor, unde fiecare panel va avea 20 de reprezentanţi, la care se vor adăuga reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor consultative ale UE, parlamentelor naţionale, partenerilor sociali, societăţii civile şi ai altor părţi implicate în proces.

După ce recomandările vor fi prezentate şi discutate de cetăţeni, Plenara Conferinţei va înainta propuneri Board-ului Executiv, care va redacta un raport. Propunerile din raport vor ajunge apoi la Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană, care vor trebui să le transpună în decizii, fiecare în sfera sa de competenţă şi cu respectarea Tratatelor UE.

La capătul celor trei zile de dezbateri la Florenţa, participanţii, asistaţi de experţi şi observatori, au adoptat aproape 40 de propuneri, pe teme precum asigurarea drepturilor şi nediscriminării, protejarea democraţiei şi a statului de drept, reformarea UE, construirea identităţii europene şi consolidarea participării cetăţenilor.

La capitolul protejarea statului de drept, cetăţenii europeni recomandă ca regulamentul de condiţionalitate, adoptat la sfârşitul anului trecut şi intrat în vigoare în 2021, să fie modificat astfel încât să se aplice tuturor încălcărilor statului de drept, şi nu doar celor care afectează bugetul UE. Ei propun totodată ca, în urma publicării de către Comisia Europeană a raportului privind statul de drept, Uniunea Europeană să organizeze conferinţe anuale pe acest subiect.

În ceea ce priveşte reformarea UE, cetăţenii recomandă schimbarea denumirilor instituţiilor UE "pentru a le clarifica funcţiile". "Consiliul Uniunii Europene ar putea fi numit Senatul Uniunii Europene. Comisia Europeană ar putea fi numită Comisia Executivă a Uniunii Europene", se arată în documentul cu propunerile adoptate.

"Recomandăm acest lucru deoarece în prezent este greu pentru cetăţeni să înţeleagă rolurile şi funcţiile fiecărei instituţii a Uniunii Europene. Denumirile nu reflectă funcţiile lor. Nu se poate aştepta ca cetăţenii să distingă între Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European şi Consiliul Europei. Este important să se evite suprapunerea", se menţionează în motivaţia propunerii.

Cetăţenii europeni recomandă de asemenea "adoptarea unei legi electorale pentru Parlamentul European care să armonizeze condiţiile electorale", cum ar fi vârsta de votare, data alegerilor, cerinţele pentru circumscripţii electorale, candidaţi, partide politice şi finanţarea acestora.

"Cetăţenii europeni ar trebui să aibă dreptul de a vota pentru diferite partide la nivelul Uniunii Europene, fiecare format din candidaţi din mai multe state membre. După o perioadă de tranziţie suficientă, cetăţenii ar putea vota atât pentru partide naţionale, cât şi pentru partide transnaţionale", se arată în textul propunerii.

O altă recomandare este organizarea unui referendum la nivelul UE "în cazuri excepţionale" pe chestiuni extrem de importante pentru toţi cetăţenii europeni, iar un astfel de scrutin popular să fie declanşat de Parlamentul European şi să fie obligatoriu din punct de vedere juridic.

"Va fi foarte greu pentru instituţiile europene să neglijeze recomandările cetăţenilor", pentru că dezbaterile sunt organizate chiar de ele, împreună cu parlamentele naţionale, este de părere eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt (grupul Renew), co-preşedinte al Board-ului Executiv al "Conferinţei privind viitorul Europei".

"Am făcut acest exerciţiu pentru a-i asculta pe cetăţeni şi pentru avea o participare activă a lor în procesul de luare a deciziilor (...) Nu există scăpare pentru instituţiile UE. Ele nu vor putea să spună că nu vor discuta (propunerile - n.r.) şi că nu sunt interesate. Va fi nevoie de o reacţie şi de a propune o reformă ca răspuns la recomandările cetăţenilor", a declarat el presei sâmbătă la Florenţa, în contextul reuniunii.

Verhofstadt consideră că instrumentele pe care le are astăzi la dispoziţie UE pentru a sancţiona încălcarea statului de drept nu sunt suficiente.

"Articolul 7 (din Tratatul privind funcţionarea UE - n.r.) este un instrument. Dar este un instrument în mâinile Consiliului, iar Consiliul nu are curajul să îl folosească. Apoi, mecanismul privind statul de drept este legat de buget, dar sunt ezitări şi în folosirea lui (...) Nu poţi continua cu o Uniune Europeană în care în mod deschis unele valori ale statului de drept nu sunt respectate şi nu există sancţiuni, reacţii", mai spune eurodeputatul.

"S-ar putea să fie nevoie de noi instrumente. Personal, cred că se poate acorda un rol mai mare Curţii Europene de Justiţie. Ea poate lua deja decizii privind valorile şi statul de drept, dar ar putea primi de asemenea competenţa de a sancţiona o ţară care nu respectă statul de drept", adaugă el.

Luisa Trumellini, vicepreşedintă a Uniunii Federaliştilor Europeni (Union of European Federalists - UEF), consideră că un proiect precum "Conferinţa privind viitorul Europei" este important, pentru că poate dezvolta o dezbatere reală cu privire la reformarea UE, democraţie, unitate politică şi creşterea eficienţei acţiunilor Uniunii Europene, mai ales că există în prezent condiţii prielnice pentru discuţii despre cum ar trebui să arate blocul comunitar.

"Există guverne extrem de angajate (în privinţa UE - n.r.). Noul guvern german vorbeşte despre un stat federal şi despre reformarea tratatelor. Italia are în acest moment un real interes în întărirea Europei. Franţa, Spania şi multe alte ţări, de asemenea", a declarat ea duminică pentru AGERPRES, cu ocazia unei manifestaţii pro-europene cu zeci de participanţi organizată de UEF într-o piaţă din centrul Florenţei, în contextul dezbaterilor din cadrul ''Conferinţei privind viitorul Europei''.

Ea mai spune că ideea europeană nu mai este într-o criză puternică în acest moment. "A existat o provocare uriaşă la adresa UE până în 2019, până la noile alegeri europene, care au schimbat starea de spirit. (...) Cu excepţia unor ţări (cum ar fi Ungaria sau Polonia - n.r.), opinia publică este în mare măsură în favoarea UE", explică Luisa Trumellini. Uniunea Federaliştilor Europeni este o organizaţie politică nonguvernamentală şi paneuropeană dedicată promovării unităţii politice europene.

Toţi cei aproximativ 800 de cetăţeni incluşi în dezbaterile din cadrul "Conferinţei privind viitorul Europei" au fost selectaţi în mod aleatoriu, dar respectând echilibrul de gen, au vârste şi niveluri de educaţie diferite şi provin din medii sociale diverse, atât din urban, cât şi din rural, din întreaga UE. Cel puţin o treime dintre ei au vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani. În fiecare din cele patru paneluri au fost selectaţi şi nouă cetăţeni români.

"Conferinţa privind viitorul Europei" a fost lansată de Ziua Europei, la 9 mai, după o amânare de un an cauzată de pandemie şi după luni de pregătiri, şi ar urma să se încheie în primăvara anului viitor. Ea este însoţită şi de o platformă online interactivă, futureu.europa.eu.

Conferinţa a fost iniţiată în urma unui apel al preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a cerut o dezbatere despre reformarea Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Cetăţenii români participanţi la ''Conferinţa privind viitorul Europei'' vor o UE mai puternică şi reducerea decalajelor Est-Vest

* Conferinţa privind viitorul Europei: Democraţia şi valorile europene, dezbătute de cetăţeni din UE la Florenţa