Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un nou apel către ţările dezvoltate solicitându-le să-şi ţină promisiunea cu privire la susţinerea financiară a ţărilor sărace pentru aplicarea de măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, promisiune făcută la summitul G7 din iunie, avertizând joi, în cadrul unui summit online organizat de preşedintele SUA cu ocazia Zilei Pământului, că planeta "se află pe marginea prăpastiei", transmite Thomson Reuters Foundation.

În alocuţiunea susţinută cu prilejul acestui summit, şeful ONU a afirmat că "gazele periculoase cu efect de seră au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit în ultimele 3 milioane de ani". El a subliniat că încălzirea globală a atins deja borna de 1,2 grade Celsius şi "se îndreaptă cu repeziciune spre limita de catastrofă".

Încălzirea climatică - pe care guvernele au agreat în 2015 să o menţină sub un prag de 1,5 grade Celsius - provoacă deja "creşteri din ce în ce mai mari ale nivelului mărilor, temperaturi caniculare, furtuni tropicale devastatoare şi incendii de vegetaţie de proporţii epice", a adăugat Guterres.

"Avem nevoie de o planetă verde - însă planeta este în stare de alertă roşie. Trebuie să ne asigurăm că următorul pas va fi făcut în direcţia corectă. Liderii de pretutindeni trebuie să acţioneze", a îndemnat şeful ONU.

Ţările sărace, alături de specialişti climatologi, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi de militanţi ecologişti îşi doresc ca summit-ul organizat de preşedintele american Joe Biden să producă efecte puternice încă din acest an, un an considerat drept decisiv pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Înainte de summit, administraţia Biden şi-a luat angajamentul ca până în 2030 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale SUA cu 50% până la 52% faţă de nivelurile din 2005 - un nou obiectiv cu valoare de semnal şi pentru ceilalţi mari poluatori. Japonia şi-a impus la rândul său o ţintă mai ambiţioasă - reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 46% până în 2030, faţă de nivelurile din 2013.

Manish Bapna, CEO al World Resources Institute, din Washington, susţine că noua ţintă asumată de SUA ar putea să determine şi alte ţări cu niveluri mari de emisii poluante să adopte obiective mai ambiţioase înainte de summitul pentru climă COP26, ce va fi organizat de ONU în noiembrie.

Pentru a se reimpune în poziţia de lider global, după patru ani de absenţă sub administraţia Trump, Washingtonul ar trebui să ofere şi un ajutor financiar în mod semnificativ mărit pentru ţările în curs de dezvoltare, susţine Bapna.

"Mărindu-şi contribuţia financiară, SUA pot declanşa deblocarea altor acţiuni la nivel global pentru a răspunde crizei climatice, fapt care va aduce beneficii atât interne cât şi peste hotare", a mai precizat el.

Nivelurile scăzute de finanţări alocate ţărilor sărace pentru a susţine dezvoltarea economică curată şi pentru a le ajuta să se adapteze la o planetă mai caldă au reprezentat de multă vreme un punct nevralgic în negocierile legate de climă, având efectul de a încetini tranziţia spre economii mai "verzi".

În luna decembrie Guterres a avertizat că guvernele bogate "au rămas mult în urmă", nereuşind să-şi onoreze angajamentul de a aloca suma de 100 de miliarde de dolari pe an începând cu 2020 pentru a ajuta naţiunile în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Latină să lupte cu schimbările climatice.

În discursul său de joi, şeful ONU a mai subliniat că sunt necesare propuneri concrete privind facilitarea accesului la fonduri şi tehnologii pentru ţările cele mai vulnerabile, înainte de COP26. "Acest lucru este de importanţă critică pentru încrederea şi acţiunea colectivă", a subliniat el.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Irina Giurgiu)