Coreea de Nord şi Iranul ar fi reluat cooperarea în dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acţiune în 2020, afirmă un raport al ONU, care confirmă, de asemenea, că Phenianul continuă să încalce rezoluţiile ONU în domeniul nuclear, transmite marţi AFP.

În acest document anual redactat de experţi ONU şi prezentat luni Consiliului de Securitate, Teheranul neagă existenţa unei astfel de cooperări, raportată de o ţară neidentificată. Aceşti experţi au sarcina de a monitoriza multiplele sancţiuni impuse Phenianului pentru a obliga Coreea de Nord să îşi suspende programele nucleare şi cele privind armele balistice.

În 2020, "grupul a continuat să investigheze acuzaţiile vizând cooperarea Coreei de Nord cu Iranul în materie de rachete balistice", scriu experţii în raportul lor.

"Potrivit unui stat membru, Coreea de Nord şi Iranul au reluat cooperarea pe proiecte de dezvoltare a rachetelor cu rază lungă de acţiune. Această reluare a cooperării ar fi inclus transferul de părţi esenţiale, cea mai recentă expediere asociată acestei relaţii având loc în 2020", potrivit acestui raport.

Într-un răspuns din decembrie 2020 la întrebările adresate de experţi, autorităţile iraniene afirmă că "informaţii false şi date inventate se poate să fi fost folosite în anchete".

În opinia acestor experţi, nu există nicio îndoială cu privire la activităţile nord-coreene interzise de ONU. "În perioada examinată, Coreea de Nord şi-a menţinut şi a dezvoltat programele sale nucleare şi cele destinate rachetelor balistice, încălcând rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU".

În 2020, Coreea de Nord a anunţat "pregătirea pentru testare şi producerea de noi focoase de rachete balistice şi dezvoltarea de arme nucleare tactice", conform experţilor.

Phenianul "a produs materiale fisionabile, a întreţinut instalaţii nucleare şi îşi modernizează infrastructura rachetelor balistice". Coreea de Nord "a continuat să caute echipamente şi tehnologie pentru aceste programe în străinătate", spun experţii.

Grupul de experţi al ONU indică, de asemenea, că a "investigat cazurile de achiziţie de nave de către Coreea de Nord, vânzarea drepturilor de pescuit şi continuarea exportului de cărbune, încălcând sancţiunile".

Citând un posibil efect al închiderii frontierelor din cauza pandemiei de COVID-19, experţii "remarcă totuşi că transporturile de cărbune par să fi fost în mare parte suspendate de la sfârşitul lunii iulie 2020".

În ceea ce priveşte petrolul rafinat, al cărui import în Coreea de Nord este limitat de sancţiunile ONU, grupul declară că a continuat să investigheze livrările ilicite către Phenian.

Au continuat livrările directe şi transferurile de la navă la navă."Potrivit calculelor primite de la un stat membru care acoperă perioada 1 ianuarie - 30 septembrie, în 2020 aceste transporturi ilicite au depăşit de mai multe ori plafonul total anual de barili", spun experţii.

Anul trecut, la fel ca în 2019, SUA au dat asigurări, cu cifre şi fotografii prin satelit, că au fost depăşite cotele acordate Coreei de Nord.

În timpul discuţiilor, China şi Rusia, principalii susţinători ai Coreei de Nord, au respins acuzaţiile SUA. Cele două ţări estimează în rapoartele lor către ONU importurile de petrol rafinat ale Phenianului în tone şi nu în barili.

Anul trecut, Germania, membru nepermanent al Consiliului de Securitate, nu a reuşit să determine Beijingul şi Moscova să accepte o rată de conversie comună. Căutarea unui compromis durează de trei ani şi împiedică ONU să stabilească în unanimitate dacă s-a atins sau nu limita de barili, a deplâns situaţia Berlinul, care a vorbit despre o pierdere a credibilităţii ONU şi a comitetului pentru sancţiuni responsabil de dosarul nord-coreean, de care ţine grupul de experţi care a redactat raportul. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)