Interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege care va permite sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate se numără printre motivele pentru care eurodeputați din mai multe familii politice din Parlamentul European au cerut miercuri Comisiei Europene înghețarea completă a fondurilor europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale legilor europene, transmite AFP.

'Îndemnăm Comisia să-și crească presiunea asupra guvernului Viktor Orban', menționează într-o scrisoare circa 20 de eurodeputați de toate orientările, cu excepția conservatorilor. 'Ar fi inacceptabil să continuăm să finanțăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene', susțin semnatarii scrisorii. 'Prin urmare, vă solicităm să suspendați urgent, prin toate instrumentele legale disponibile, orice finanțare pentru Ungaria', indică aceștia.

Parlamentul ungar a adoptat în aprilie un amendament constituțional impulsionat de premierul Viktor Orban care consolidează interzicerea marșurilor LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează în fața altor drepturi și înscrie în legea fundamentală existența numai a două genuri, masculin și feminin.

Premierul Orban a cerut de asemenea parlamentului de la Budapesta măsuri legislative care să permită acțiuni drastice împotriva ONG-urilor și acelor mass-media ungare care au beneficiat de fonduri din partea miliardarului George Soros și a fostei administrații a președintelui american Joe Biden 'pentru a finanța persoane și organizații care susțin migrația, politica de gen, forțe anti-familie și care atacă suveranitatea națională'.

Un astfel de proiect de lege a fost prezentat luna aceasta în parlament de partidul Fidesz al lui Orban. Această 'lege a transparenței vieții publice' conferă prerogative sporite Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), instituție nou creată de Orban și a cărei desființare este cerută de Comisia Europeană.

Acest oficiu nu are autoritatea de a impune sancțiuni, dar întocmește rapoarte despre presupuse ingerințe externe, iar, conform proiectului de lege propus miercuri, va putea investiga orice organizație despre care autoritățile consideră că influențează negativ opinia publică în chestiuni precum statul de drept, unitatea națiunii, responsabilitatea față de maghiarii din afara granițelor, familia, securitatea națională, identitatea constituțională sau cultura creștină.

Astfel de ONG-uri sau publicații vor fi plasate pe o listă neagră și vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului, care le va aplica și prevederile legislației privind combaterea spălării de bani. De asemenea, băncile vor trebui să raporteze orice transfer de fonduri din străinătate către aceste organizații, iar, dacă ele obțin fonduri pe alte căi, vor fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori suma acestor fonduri și riscă inclusiv scoaterea în afara legii.

Premierul conservator ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunității LGBT, respingerea migranților ilegali, controlul asupra presei, justiției și achizițiilor publice sau contestarea întâietății deciziilor Curții de Justiție a UE (CJUE) asupra dreptului național.

Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiționalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor țări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârșitul anului 2023, când Ungaria amenința la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

Comisia Europeană a blocat de asemenea Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, prin care această țară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)