Ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că "foarte probabil" Franţa va reduce dimensiunea forţei sale anti-jihadiste Barkhane din Sahel după "succese militare semnificative" în 2020, denunţând totodată "metodele nefaste" ale jihadiştilor după moartea a cinci soldaţii francezi în Mali, informează AFP.

"Va trebui probabil să ajustăm acest dispozitiv: o întărire prin definiţie, este temporară", a declarat Florence Parly într-un interviu ce apare luni în cotidianul Le Parisien. Prezenţa franceză în Sahel a fost consolidată cu 600 de soldaţi, ceea ce a adus efectivele Barkhane la 5.100 de membri în 2020.

O decizie va fi luată la următorul summit comun al Franţei cu ţările din G5 Sahel care va avea loc în februarie la N'djamena, a adăugat Florence Parly.

În 2020, forţa Barkhane a obţinut "succese militare semnificative, atât prin neutralizarea mai multor nume importante ale grupărilor teroriste, cât şi prin atacarea lanţurilor lor de aprovizionare", a continuat ministrul forţelor armate franceze.

Liderul Al-Qaida din Maghrebul Islamic (AQIM), algerianul Abdelmalek Droukdal, a fost ucis în nordul Mali în iunie. Franţa a anunţat, de asemenea, "neutralizarea" în noiembrie a lui Bah Ag Moussa, descris ca "lider militar" al Grupului de sprijin pentru islam şi musulmani (GSIM), afiliat Al-Qaida.

Trei soldaţi francezi au fost ucişi luni într-un atac cu dispozitiv explozibil, revendicat de GSIM, iar alţi doi sâmbătă în circumstanţe similare.

"Da, condiţiile de securitate din Sahel rămân dificile. Teroriştii folosesc arma laşilor", a acuzat Parly, afirmând că aceste dispozitive artizanale se declanşează indiferent dacă trec vehicule civile sau militare.

Cei cinci soldaţi francezi au fost ucişi în timp ce călătoreau în modele învechite de vehicule blindate uşoare.

"Sper că putem face mai mult pentru a ne proteja mai bine soldaţii", a remarcat Florence Parly, fără a furniza alte detalii.

Ministrul francez a exclus din nou orice negocieri "cu grupări teroriste precum Al-Qaida sau ISIS, care ucid orbeşte şi au mâinile pătate de sânge". Uşa este însă deschisă pentru cei care "au predat armele şi care nu sunt motivaţi de o ideologie radicală şi criminală", a remarcat ea. Aceştia trebuie să se alăture acordurilor de pace din Alger din 2015, a adăugat Florence Parly.

Confruntate cu persistenţa violenţei jihadiste, la care se adaugă conflictele intercomunitare, autorităţile de tranziţie din Mali nu exclud varianta negocierilor cu grupările armate, aşa cum a procedat anterior preşedintele Ibrahim Boubacar Keita, răsturnat printr-un puci în august. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)